În Republica Moldova, 40% din populația activă este antrenată în câmpul muncii, comparativ cu media europeană de 65%. Acest lucru reprezintă un risc pentru societate în ansamblu deoarece contribuțiile fiscale ale celor angajați nu sunt suficiente pentru achitarea pensiilor în Republica Moldova. Declarația a fost făcută pentru IPN de către expertul IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu. Potrivit acestuia, una din cauzele procentajului mai mic de angajări în rândul populației active este plecarea în masă a cetățenilor moldoveni peste hotare.
„Media angajaților în câmpul muncii în Europa este de circa 65%, cred că ar fi logic ca şi în Moldova acelaşi procentaj să fie implicat în câmpul muncii, restul fiind persoane cu dizabilităţi, mame care sunt în concediu de îngrijire a copiilor. Astea 25% reprezintă acel decalaj masiv care este cauzat de situația precară economică din Moldova şi mediul de business destul de auster”, este de părere expertul.
Potrivit lui, cele 25% din populație lucrează atât în est, cât şi în vest sau stau acasă. „Dacă ne uităm la statistică, sunt 15% din cetățenii activi care nici nu încearcă să se declare şomeri. Acum gradul de şomaj în Republica Moldova este redus. Ca să fie înregistrată în calitate de şomer, persoana trebuie să se fi angajată măcar o dată, dar la noi o parte bună din populaţie nici măcar nu a lucrat nicăieri”, spune Sergiu Gaibu.
În opinia expertului, lipsa dezvoltării economice a țării duce la faptul că populația nu are unde lucra sau oferta este mult prea joasă. În anumite situaţii este mai rentabil pentru oameni să stea acasă şi să producă ceva sau să presteze anumite servicii la nivel local decât să lucreze pentru un salariu mizer.
Unul dintre riscurile faptului că doar 40% din populaţia activă este implicată în câmpul muncii este faptul că contribuţiile fiscale ale acestora nu sunt suficiente pentru achitarea pensiilor în Republica Moldova. Un risc pe care Guvernul deja l-a menţionat, motiv din care a inițiat reforma pensiilor.
Un alt aspect este faptul că deoarece oamenii nu au locuri de muncă în Republica Moldova și nu sunt create condițiile pentru deschiderea businessului, plecând peste hotare îşi iau şi familiile. „Noi pierdem oameni apţi de muncă, care lucrează în altă parte, dar nu în Moldova”, spune expertul.
Potrivit lui, istoriile de succes care sunt deja înregistrate în Zonele Economice Libere create în Moldova trebuie să continue pentru a dezvolta economia țării. „Modelele de tratare a agenților economici în ZEL-uri trebuie replicate în toată Republica Moldova. Modul cum se organizează controalele, cum funcţionează vama, cum reacţionează la cerinţele businessului. Iată o astfel de abordare trebuie să fie replicată pe tot teritoriul țării”, a spus Sergiu Gaibu.
În opinia lui, trebuie să se lucreze suplimentar și cu ataşaţii comerciali de pe lângă ambasadele Republicii Moldova peste hotare. În plus, pentru atragerea investitorilor străini, care ar crea locuri de muncă, statul trebuie să creeze o infrastructură dezvoltată şi în localităţile îndepărtate.
