Doar patru din 22 de formațiuni antrenate în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au desemnat femei în fruntea listei. Ponderea femeilor pe primele cinci poziții a scăzut cu 1% față de scrutinul din 2019. O tendință pozitivă însă ține de reducerea discrepanței între pozițiile medii ale candidaților și candidatelor. O arată o analiză a participanților la alegeri, prin prisma dimensiunii egalității de gen, realizată de Centrul Parteneriat Pentru Dezvoltare (CPD).
La o conferința de presă la IPN, unul dintre autorii analizei, Alina Andronache, a declarat că CPD monitorizează alegerile parlamentare și locale din perspectiva egalității de gen mai mult de 10 ani. Analiza arată că vârsta medie a femeilor și a bărbaților în rândul candidaților a scăzut în acest scrutin. Pe parcursul ultimelor scrutine se observă că candidatele au avut în medie cu 2-4 ani mai puțin decât bărbații. Cu excepția scrutinului din 2019, unde vârsta medie a candidaților a crescut în cazul ambelor genuri, iar discrepanța între vârsta medie a bărbaților și a femeilor a dispărut. În comparație cu 2019, în acest scrutin se observă o scădere a vârstei medii pentru ambele sexe, cu evidențierea unei ușoare discrepanțe.
Elena Prohnițchi, secretarul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) a precizat că titlul analizei: „Calea lungă către reprezentarea egală” simbolizează calea lungă către o reprezentare echitabilă de gen în procesul electoral și decizional. Potrivit ei, de la adoptarea, în 2006, a Legii privind asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei și până în 2021 au fost aprobate mai multe măsuri legislative, implementate o serie de strategii și planuri de acțiuni naționale, care au promovat egalitatea de gen, printre care și reprezentarea echitabilă a femeilor și a bărbaților în procesul decizional. Cu toate acestea, eficiența acestora a fost redusă esențial de deciziile ulterioare ale organului legislativ, a remarcat Elena Prohnițchi.
La alegerile parlamentare anticipate din acest an pentru prima oară va fi aplicat integral sistemul de cotă dublă. Astfel, listele de candidați urmau a fi întocmite respectându-se următoarele două condiții. Prima – cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Şi doi – poziționarea candidaților pe liste se va face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. Nerespectarea condițiilor instituite atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral.
Potrivit raportului, luând în considerare tendința prezentă în ultimele scrutine din perspectiva reprezentării de gen pe listele de candidați (din 1998-2021) și rezultatele alegerilor locale generale din 2019, sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste) au crescut șansele femeilor de a accede în funcții decizionale.