Doar 1% din organizațiile beneficiare ale mecanismului de desemnare procentuală sau, cum i se spune, „mecanismul 2%”, încasează mai mult de 30% din toate resursele alocate de contribuabili. Astfel se atestă un dezechilibru dintre organizațiile de top și cele de jos, constată Danu Marin, autor Asist Analytics, la prezentarea rezultatelor unei analize realizate de Consiliul Național al ONG-urilor din Moldova și Centrul CONTACT.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Danu Marin a remarcat că o altă problemă este că mecanismul s-a concentrat foarte mult în regiunile din centrul țării. Chișinău are cele mai mult neorganizații înregistrate ca beneficiare ale acestui mecanism. Mai mult de 90% din sursele financiare alocate prin desemnarea procentuală rămân în capitală. Acest lucru nu contribuie la dezvoltarea societății civile în alte localități ale țării.
De asemenea, majoritatea resurselor sunt concentrate în patru tipuri de organizații. Este vorba despre organizații cu profil de protecție socială, cultele religioase, urmate de organizațiile de sport și organizațiile de caritate și sănătate. Aceste organizații colectează mai mult de 80% din toate resursele. Respectiv, organizațiile de alt profil, cum ar fi cele educaționale, au cu mult mai mică marja de utilizare a resurselor.
Mark Mazureanu, autor Asist Analytics, spune că beneficiarii mici primesc până la 15 lei pe an prin acest mecanism, cele mijlocii: de la 1 000-15 000 de lei, iar cele mari ajung și la 700 000 de lei anual. Organizațiile de top nu au vrut să discute cu autorii analizei, iar cele de mijloc au participat la interviuri. Problemele menționate de acestea țin de administrarea fondurilor și procesul de raportare pe mecanism.
Din 2017, persoanele fizice care achită impozite la stat pot direcționa 2% din sumă pentru una dintre organizațiile beneficiare ale mecanismului: organizații ale societății civile și entități religioase. Contribuabilul poate direcționa întreaga sumă către o singură organizație. În alte state, suma poate fi împărțită la mai multe organizații sau contribuabilul poate alege opțiunea alocării banilor pentru o prioritate bugetară. Astfel se ajunge la o variație mare de distribuire a fondurilor și ar fi bine ca această practică să fie luată în calcul și în Republica Moldova.
Stimularea neproporțională a organizațiilor necomercială pe zone geografice a fost menționată ca o problemă de către beneficiari. Mulți dintre ei au propus ca contribuabilii dintr-o anumită regiune să redistribuie 2% din impozitul plăti statului anume pentru organizațiile înregistrate în acea zonă.
Analiza a fost prezentată de Consiliul Național al ONG-urilor din Moldova și Centrul CONTACT. În elaborarea acesteia s-a lucrat cu Serviciul Fiscal de Stat și cu beneficiarii, prin interviuri. Perioada anilor analizată este 2019-2020.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.