Igor Boțan: Embargo-ul rus asupra vinurilor moldovenești din 2006 a avut substrat politic

Expertul Igor Boțan afirmă că a evidențiat la baza embargourilor comerciale impuse de Rusia Republicii Moldova au stat factorii politici. Aprecierea a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN. El a precizat că decizia Moscovei de a interzice vinurile moldovenești în 2006 a fost o reacție la respingerea de către Chișinău a planului de federalizare a țării propus în 2003, cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak.

„Factorul politic a fost esențial în războiul comercial pe care l-a pornit Rusia împotriva Republicii Moldova. În 2006 noi am avut un conflict cu implicarea Federației Ruse legat de oprirea negocierilor la 28 februarie 2006 în procesul de reglementare transnistreană. Negociatorul-șef din partea Republicii Moldova, Vasile Șova, a plecat de la întrunirea unde se discuta diferendul transnistrean, iar reluarea negocierilor privind regiunea transnistreană a avut loc abia în luna aprilie 2012. Peste șase ani”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

De asemenea, Igor Boțan a subliniat impactul pe care l-a avut instituirea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean.

„În 2005, datorită eforturilor guvernării comuniste, a fost introdusă misiunea EUBAM la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrean și acest lucru a fost interpretat atât de Tiraspol, cât și de Moscova, ca un fel de blocadă a regiunii transnistrene. Rusia a hotărât să răspundă la așa-zisul blocaj din partea Republicii Moldova prin introducerea presiunilor economice, a embargo-ului la adresa Republicii Moldova”, a mai spus Igor Boțan.

Igor Boțan a reamintit că așa zisul „Memorandumul Kozak” din 2003 a fost o altă cauză majoră a războiului comercial impus de Rusia.

„În plus, în 2003 a avut loc și istoria cu memorandumul Kozak, prin care Rusia și-a dorit să impună federalizarea Republicii Moldova, cu trei subiecți, dintre care doi având orientare prorusă, care să blocheze Republica Moldova. Asta a fost istoria care a dus la situația ulterior creată a embargo-urilor”, a punctat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

13 aprilie 2025. Este organizat atelierul „Pictăm iepurele de Paște” /Str. Armenească, 67 /ora 10.00, 12.00, 14.00

13 aprilie 2025. Are loc Moldova Dance Festival 2025 (12-13 aprilie) /Hotelul Radisson Blu Leogrand /ora 12.00

13 aprilie 2025. Teatrul Național „Mihai Eminescu” prezintă spectacolul „Greva gospodinelor” /TNNE / ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Alexei Mateevici” prezintă spectacolul „Artă” /ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Luceafărul” prezintă spectacolul „Tata” de D. Matcovschi /ora 19.00

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Boțan: Embargo-ul rus asupra vinurilor moldovenești din 2006 a avut substrat politic

Expertul Igor Boțan afirmă că a evidențiat la baza embargourilor comerciale impuse de Rusia Republicii Moldova au stat factorii politici. Aprecierea a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN. El a precizat că decizia Moscovei de a interzice vinurile moldovenești în 2006 a fost o reacție la respingerea de către Chișinău a planului de federalizare a țării propus în 2003, cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak.

„Factorul politic a fost esențial în războiul comercial pe care l-a pornit Rusia împotriva Republicii Moldova. În 2006 noi am avut un conflict cu implicarea Federației Ruse legat de oprirea negocierilor la 28 februarie 2006 în procesul de reglementare transnistreană. Negociatorul-șef din partea Republicii Moldova, Vasile Șova, a plecat de la întrunirea unde se discuta diferendul transnistrean, iar reluarea negocierilor privind regiunea transnistreană a avut loc abia în luna aprilie 2012. Peste șase ani”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

De asemenea, Igor Boțan a subliniat impactul pe care l-a avut instituirea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean.

„În 2005, datorită eforturilor guvernării comuniste, a fost introdusă misiunea EUBAM la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul transnistrean și acest lucru a fost interpretat atât de Tiraspol, cât și de Moscova, ca un fel de blocadă a regiunii transnistrene. Rusia a hotărât să răspundă la așa-zisul blocaj din partea Republicii Moldova prin introducerea presiunilor economice, a embargo-ului la adresa Republicii Moldova”, a mai spus Igor Boțan.

Igor Boțan a reamintit că așa zisul „Memorandumul Kozak” din 2003 a fost o altă cauză majoră a războiului comercial impus de Rusia.

„În plus, în 2003 a avut loc și istoria cu memorandumul Kozak, prin care Rusia și-a dorit să impună federalizarea Republicii Moldova, cu trei subiecți, dintre care doi având orientare prorusă, care să blocheze Republica Moldova. Asta a fost istoria care a dus la situația ulterior creată a embargo-urilor”, a punctat expertul.

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

Un laborator criminalistic multifuncțional pentru instruirea practică a polițiștilor a fost inaugurat la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne. Unitatea de instruire a fost renovată și echipată cu sprijinul PNUD și al Guvernului SUA, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne, viitorii polițiști, dar și actualii angajați ai sistemului afacerilor interne vor dispune de condiții mult mai bune pentru a-și dezvolta abilitățile de cercetare la fața locului și examinare criminalistică.

Laboratorul include spații specializate pentru activități practice: două săli multifuncționale, un model al unei unități de gardă, săli pentru audieri speciale și prezentare spre recunoaștere, laboratoare de grafoscopie, traseologie, dactiloscopie, chimie, precum și spații pentru acordarea primului ajutor și pentru activități în domeniul IT.

Ministra MAI, Daniela Misail-Nichitin, consideră că inaugurarea laboratorului criminalistic multifuncțional reprezintă un pas important spre o educație de calitate în cadrul MAI.

„Aici studenții vor învăța cum să transforme teoria în acțiune și vocația în carieră, pregătiți să răspundă profesionist provocărilor reale din teren”, a declarat ministra.

Însărcinatul cu afaceri la Ambasada SUA în Republica Moldova, Daniela DiPierro, a spus că donația de echipamente criminalistice a sporit și mai mult capacitatea acestui laborator de a sprijini investigațiile. Abilitățile dezvoltate vor ajuta forțele de poliție din Moldova mulți ani de acum înainte.

Daniela Gasparikova, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, a remarcat că această unitate de instruire, renovată și echipată cu sprijinul generos al Guvernului SUA, va fi utilizată anual de peste 5 000 de studenți și ofițeri de poliție, atât pentru formarea inițială, cât și continuă.

Potrivit MAI, studenții vor folosi echipamentele ca să învețe cum se desfășoară o investigație criminalistică detaliată – de la prelevarea și examinarea urmelor biologice, amprentelor, urmelor lăsate de obiecte dure, până la examinarea dispozitivelor digitale și investigarea documentelor falsificate.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025
This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.