Igor Boțan, despre activitatea Comisiei Electorale Centrale

Expertul Igor Boțan susține că are o atitudine constant pozitivă față de Comisia Electorală Centrală (CEC), ea fiind o instituție profesionistă, cu toate că au existat și situații mai „deosebite” în perioada capturării instituțiilor statului. Potrivit lui, partenerii de dezvoltare au investit mult în instituționalizarea instituției. Mențiunea a fost făcută la dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, pe parcursul anilor, instituția a avut perioade în care a acționat nu foarte clar. „A fost decizia CEDO privind un concurent electoral la alegerile din 2014, și după acel caz au fost situații foarte delicate cu Partidul Comunist Reformator care a furat 5% din electoratul Partidul Comuniștilor și atunci s-a refuzat scoaterea partidului din joc. După alegeri acesta fiind lichidat”, a adăugat expertul permanent al proiectului.

Aici se mai adaugă și evenimentele de după 2014 care au pus la îndoială că „Moldova mai este o democrație electorală”. După scrutinul din octombrie 2019, lucrurile au revenit la normalitate, spune expertul, dar asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla „lucruri stranii”, de aceea observatorii internaționali și naționali trebuie să activeze foarte atent.

Igor Boțan susține că există o problemă din 2005 care vizează numirea membrilor CEC, deocamdată, nu există o formulă potrivită de numire a lor „pentru a fi siguri că nu au cozi politice în urma lor”.

În altă ordine de idei, expertul permanent al proiectului a menționat că „cetățenii au drepturi și instituțiile și autoritățile au obligații”, iar atunci când cetățenii își revendică drepturile, „pun în mișcare toată mașinăria”. Cel mai bun exemplu a fost cu cei doi candidați la prezidențiale (Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă) care inițial nu au fost înregistrați de CEC, apoi, dacă au insistat au fost înregistrați. „Păcat că concurenții electorali nu au fost la fel de activi în 2019 când Ruslan Codreanu s-a confruntat cu aceeași problemă. Ceea ce i s-a întâmplat lui Ruslan Condreanu li se putea întâmpla și celorlalți concurenți electorali”. În opinia expertului, aici nu poate fi învinuit doar CEC că nu a fost atentă, dar depinde și de poziția societății. „Când îți revendici drepturile îi faci pe cei de la CEC să-și schimbe optica”, a mai spus Igor Boțan.

Dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, sunt ediția a 155-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Igor Boțan, despre activitatea Comisiei Electorale Centrale

Expertul Igor Boțan susține că are o atitudine constant pozitivă față de Comisia Electorală Centrală (CEC), ea fiind o instituție profesionistă, cu toate că au existat și situații mai „deosebite” în perioada capturării instituțiilor statului. Potrivit lui, partenerii de dezvoltare au investit mult în instituționalizarea instituției. Mențiunea a fost făcută la dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, pe parcursul anilor, instituția a avut perioade în care a acționat nu foarte clar. „A fost decizia CEDO privind un concurent electoral la alegerile din 2014, și după acel caz au fost situații foarte delicate cu Partidul Comunist Reformator care a furat 5% din electoratul Partidul Comuniștilor și atunci s-a refuzat scoaterea partidului din joc. După alegeri acesta fiind lichidat”, a adăugat expertul permanent al proiectului.

Aici se mai adaugă și evenimentele de după 2014 care au pus la îndoială că „Moldova mai este o democrație electorală”. După scrutinul din octombrie 2019, lucrurile au revenit la normalitate, spune expertul, dar asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla „lucruri stranii”, de aceea observatorii internaționali și naționali trebuie să activeze foarte atent.

Igor Boțan susține că există o problemă din 2005 care vizează numirea membrilor CEC, deocamdată, nu există o formulă potrivită de numire a lor „pentru a fi siguri că nu au cozi politice în urma lor”.

În altă ordine de idei, expertul permanent al proiectului a menționat că „cetățenii au drepturi și instituțiile și autoritățile au obligații”, iar atunci când cetățenii își revendică drepturile, „pun în mișcare toată mașinăria”. Cel mai bun exemplu a fost cu cei doi candidați la prezidențiale (Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă) care inițial nu au fost înregistrați de CEC, apoi, dacă au insistat au fost înregistrați. „Păcat că concurenții electorali nu au fost la fel de activi în 2019 când Ruslan Codreanu s-a confruntat cu aceeași problemă. Ceea ce i s-a întâmplat lui Ruslan Condreanu li se putea întâmpla și celorlalți concurenți electorali”. În opinia expertului, aici nu poate fi învinuit doar CEC că nu a fost atentă, dar depinde și de poziția societății. „Când îți revendici drepturile îi faci pe cei de la CEC să-și schimbe optica”, a mai spus Igor Boțan.

Dezbaterile publice: „Cadrul legal garantează alegeri libere și corecte? Cine garantează aplicarea corectă a cadrului legal?”, sunt ediția a 155-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025