Actorii Teatrului dramatic de stat pentru tineret „S ulițî Roz Iurie Harmelin” joacă piesa „Încurcătura” /Teatrul „S ulițî roz” /ora 12:00/.

Teatrul Geneza Art prezintă piesa „Familionul” /Teatrul Geneza Art /ora 18:00/.

Este prezentat filmul „Fii de aur” /Teatrul Radical /ora 18:00/.

Teatrul dramatic de stat pentru tineret „S ulițî Roz Iurie Harmelin” prezintă spectacolul „O întâlnire ușoară” /Teatrul „S ulițî roz” /ora 18:00/.

Actorii Teatrului Național Mihai Eminescu joacă piesa „Frunze de dor” /TNME /ora 18:00/.

Continuă expoziția națională „Produs autohton”, ediția a II-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova /Moldexpo /28-30 august/.

Continuă expoziția de pictură din patrimoniul muzeului – „Culorile libertății” /Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău, sala panoramică /26 august-9 septembrie/.

Continuă expoziția comemorativă „Sunt paznic la nuvele”, dedicată scriitorului, eseistului și publicistului Victor Dumbrăveanu, la 80 de ani de la naștere /Muzeul Național al Literaturii Române /20 august-20 septembrie/.

Continuă expoziția de fotografie artistică „Ecoul clipei”, semnată de artista Rodica Mocanu Thiery /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /14 august-30 septembrie/.

Continuă expoziția „Autori basarabeni în lume” inaugurată în cadrul Zilelor Diasporei 2026 /Biblioteca Națională a Republicii Moldova /3 august-3 septembrie/.

Continuă expoziția personală „Fără titlu” a artistului Konstantin Benkovich, organizată de Muzeul Național de Artă al Moldovei, în parteneriat cu Fundația ALT /MNAM /30 iulie-30 august/.

Continuă expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /22 iulie-4 septembrie/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

The post IPN | Agenda culturală | 29 august appeared first on ipn.md.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /29-30 august/.

Continuă expoziția națională „Produs autohton”, ediția a II-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova /Moldexpo /28-30 august/.

The post Agenda evenimentelor pentru sâmbătă, 29 august appeared first on ipn.md.

Primăria municipiului Chișinău precizează că măsura a fost luată în legătură cu executare lucrărilor de reparație curentă. Pe perioada restricțiilor, autobuzele de pe rute nr. 18, 18A și 18B vor fi redirecționate atât pe sensul tur, cât și pe retur.

Pe sensul tur, autobuzele vor circula de pe Șoseaua Muncești pe strada Grădina Botanică, bulevardul Dacia și strada Băcioii Noi, după care vor reveni pe Șoseaua Muncești și își vor continua traseele stabilite. Pe sensul retur, acestea vor circula de pe Șoseaua Muncești pe strada Băcioii Noi, bulevardul Dacia și strada Grădina Botanică, revenind ulterior pe Șoseaua Muncești.

Totodată, în perioada 1-11 septembrie, traficul rutier va fi suspendat parțial pe strada Andrei Lupan, în zona intersecției cu strada Putnei. Restricțiile sunt necesare pentru executarea unor lucrări de reparație a rețelelor termice, în baza demersului Termoelectrica.

Conducătorii auto sunt îndemnați să respecte indicațiile agenților de circulație, să manifeste răbdare și disciplină în trafic și să nu încalce prevederile Regulamentului circulației rutiere.

The post Restricții de circulație pe Șoseaua Muncești. Traficul va fi suspendat în nopțile de vineri și duminică appeared first on ipn.md.

Din cele 126 de situri, monumente și muzee, 61 găzduiesc evenimente culturale. Celelalte 65 au doar program de vizitare gratuită. Printre instituțiile de cultură care iau parte la campanie se numără Acropolele, Muzeul grec de Cultură Modernă, Muzeul Numismatic, Muzeul Epigrafic, Muzeul Arheologic din Pireu și Biserica Sfântului Gheorghe. Orarul de vizitare gratuită începe de la ora locală 19:30 și continuă chiar și până la miezul nopții.

Este a 27-a ediție a evenimentului organizat de Ministerul elen al Culturii, în colaborare cu autoritățile locale.

The post 126 de situri arheologice și muzee din Grecia au intrare gratuită, cu ocazia Lunii pline appeared first on ipn.md.

Procuratura Anticorupție precizează că învinuitul, responsabil de coordonarea organizațiilor teritoriale, ar fi contribuit la folosirea banilor pentru activitatea partidului. Fondurile ar fi fost destinate plății unor salarii neoficiale, chiriei și întreținerii sediilor teritoriale, precum și remunerării persoanelor mobilizate la proteste.

În aceeași cauză este vizat și un membru neoficial al formațiunii, învinuit că, în perioada aprilie-decembrie 2022, ar fi finanțat partidul declarat neconstituțional „Șor” cu peste 125 de milioane de lei proveniți din surse interzise de lege. Potrivit Procuraturii, banii ar fi fost folosiți inclusiv pentru racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, precum și pentru plata salariilor neoficiale și a cheltuielilor pentru sediile partidului.

Ambii învinuiți nu și-au recunoscut vinovăția. Pentru a garanta achitarea eventualei amenzi și a confiscării speciale, pe bunurile acestora a fost aplicat sechestru în valoare totală de circa 13,7 milioane de lei.

Dacă va fi găsit vinovat, Balinschi riscă o amendă de până la 92 500 de lei sau până la șapte ani de închisoare, precum și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pentru o perioadă de până la cinci ani. Membrul neoficial al formațiunii riscă o amendă de până la 67 500 de lei sau până la cinci ani de închisoare.

The post Un vicepreședinte al fostului partid „Șor”, trimis în judecată pentru finanțarea ilegală a formațiunii appeared first on ipn.md.

În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova  revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure. 

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului. 

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu. 

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale.

Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

The post Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar 2026 appeared first on ipn.md.

Campania de vaccinare a fost lansată în capitala provinciei Tshopo, una dintre cele șase regiuni afectate în estul țării. Ministrul sănătății, Roger Kamba, a administrat personal prima doză unui cadru medical, subliniind că prioritate au lucrătorii din prima linie.

Vaccinul Ervebo s-a dovedit eficient în epidemii anterioare de Ebola, cauzate însă de o altă tulpină. Actualul focar este provocat de tulpina Bundibugyo, pentru care nu există încă un vaccin sau tratament aprobat. Ervebo este administrat în mod excepțional, chiar dacă produsul nu a fost aprobat pentru noua tulpină, deoarece cele două variante ale virusului sunt înrudite.

Organizația Mondială a Sănătății a aprobat trimiterea a 70 de mii de doze în zonele afectate. Focarul, izbucnit în luna mai, a devenit cel mai mortal dintre cele 17 epidemii de Ebola înregistrate până acum în Republica Democrată Congo. OMS avertizează că situația rămâne extrem de dificilă și că focarul riscă să depășească, ca amploare, epidemia din Africa de Vest din perioada 2014-2016, cea mai gravă din istorie, soldată cu peste 11 mii de morți.

Criza este agravată de lipsa de securitate, deplasările masive de populație și de o grevă a personalului medical. În paralel, Universitatea Oxford și compania Moderna au demarat teste clinice de fază I pentru un vaccin dezvoltat special împotriva tulpinii Bundibugyo.

The post Republica Democrată Congo a început vaccinarea împotriva Ebola, pe fondul celui mai grav focar din istoria țării appeared first on ipn.md.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că, potrivit legislației, partidele care nu au prezentat până la începutul perioadei electorale Agenției Servicii Publice lista numerică și nominală a membrilor din conducere care cad sub incidența legislației privind declararea averii și intereselor personale nu pot participa la alegeri.

De asemenea, partidele cărora le este limitată activitatea nu pot participa, individual sau în comun, la alegeri și referendumuri pe perioada limitării. CEC a solicitat ASP informațiile actualizate privind situația partidelor politice la data de 28 august.

Potrivit răspunsului ASP, dintre cele 66 de formațiuni înregistrate, 19 partide nu s-au conformat obligației de a prezenta ASP informațiile privind persoanele din conducere care urmează să depună declarații de avere și interese personale. Alte trei formațiuni au activitatea limitată, iar șapte se află în proces de dizolvare.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie. Perioada electorală a început astăzi. Potrivit Programului calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală, în această perioadă vor fi organizate toate etapele necesare pregătirii și desfășurării scrutinului.

The post 37 din cele 66 de partide înregistrate îndeplinesc condițiile de participare la alegerile pentru APG appeared first on ipn.md.

Cea mai înaltă distincție de stat, „Ordinul Republicii”, a fost conferită Liliei Pîrgari, liftieră la Spitalul de Stat, și Asei Scorpan, profesoară la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”.

Cu „Ordinul Onoarei” au mai fost distinși directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, profesorul Marcel Teleucă și Iacob Lupanciuc, cetățean de onoare al comunei Mingir. Aceeași distincție a fost acordată și mai multor instituții de învățământ, inclusiv unor licee din Bender, Râbnița, Tiraspol, Dubăsari și Grigoriopol.

Directorul general al companiei Transgaz, Ion Sterian, și șeful Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița, Veaceslav Ursu, au primit „Ordinul Libertății”. Totodată, mai mulți reprezentanți ai Armatei Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecție și Pază de Stat și Centrului Național Anticorupție au fost decorați cu distincții de stat.

Printre cei distinși se numără și jurnalistul Gheorghe Budeanu și realizatoarea de emisiuni la Radio România Chișinău, Maria Mocanu, cărora le-a fost conferit „Ordinul Muncii” clasa I. Aceeași distincție a fost acordată și revistei „Florile Dalbe”.

În domeniul culturii, mai mulți artiști și oameni de cultură au primit titlul onorific „Maestru în Artă”. Printre aceștia se numără directorul artistic al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, Dumitru Bălțătescu, artistul Pavel Brăila și actrița Lucia Ciobanu. Titlul i-a fost conferit și actorului Teatrului „Alexie Mateevici”, Boris Cremene.

Potrivit Președinției, distincțiile au fost acordate pentru merite deosebite față de stat, profesionalism și contribuția la consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, precum și pentru promovarea valorilor culturale și naționale.

The post Distincții de stat de Ziua Independenței: Angelica Caraman și Ion Manole, printre laureați appeared first on ipn.md.

Decizia a fost adoptată la ședința lărgită a Biroului Executiv al FSEȘ, la care au participat liderii sindicali din teritoriu. Potrivit federației, majoritatea membrilor de sindicat s-au pronunțat pentru suspendarea acțiunilor de protest. Sindicatele precizează, într-un comunicat de presă, că protestul din 19 august a transmis autorităților un mesaj clar privind necesitatea majorării salariilor angajaților din domeniile educației și științei.

Federația menționează că un argument important pentru suspendarea protestelor îl constituie angajamentul exprimat de prim-ministrul Vasile Tofan privind majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, inclusiv din educație, începând cu 1 ianuarie 2027.

FSEȘ consideră că dialogul social și negocierile trebuie valorificate pentru identificarea unor soluții concrete, echitabile și sustenabile. Negocierile vor începe pe 1 septembrie, în cadrul Comisiei pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură Federația Sindicală a Educației și Științei – Ministerul Educației și Cercetării. La ședință este anunțată și participarea prim-ministrului Vasile Tofan.

În cazul în care angajamentele asumate de autorități nu vor fi respectate sau negocierile nu vor conduce la rezultate pe măsura așteptărilor angajaților, FSEȘ anunță că își rezervă dreptul de a reveni la acțiuni sindicale mai ferme.

Pe 19 august, profesorii și alți angajați din domeniul educației și științei au protestat în fața Guvernului, cerând majorarea salariilor și respectarea angajamentelor asumate anterior de autorități. Manifestanții au scandat mesaje precum „Nu vrem sărăcie”, „Vrem un salariu decent” și „Nu cerem explicații, cerem majorări”. Premierul Vasile Tofan a declarat atunci că executivul trebuie să răspundă așteptărilor oamenilor și să identifice soluții pentru revendicările angajaților din educație.

The post Sindicaliștii din educație și cercetare renunță la protestul din 1 septembrie appeared first on ipn.md.