Proiectul Codului vamal, votat în a doua lectură

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, cu 55 de voturi ale deputaților, în cadrul ședinței plenare de vineri. Potrivit autorului, care este Guvernul, proiectul Codului vamal are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, transmite IPN.

Guvernul menționează că documentul vine să îmbunătățească calitatea serviciilor prestate de către Serviciul Vamal agenților economici, să sporească gradul de securitate a datelor, să reducă costurile și întârzierile determinate de declararea bunurilor și să diminueze riscurile de fraudare și de corupție prin monitorizarea online a operațiunilor vamale.

Noul Cod vamal vine să sistematizeze legislația vamală și va cuprinde actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Acesta are 11 titluri, împărțite în capitole și în secțiuni, având peste o mie de file.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost elaborat, timp de trei ani, de diferite echipe ale instituțiilor guvernamentale, inclusiv Ministerul Finanțelor, Serviciul, Vamal, în comun cu experții Băncii Mondiale. Documentul este în concordanță cu prevederile Codului vamal al Uniunii Europene, fiind coordonat cu specialiștii Comisiei Europene.

Vadim Fotescu, deputatul Fracțiunii Partidului Politic Șor, consideră că actul legislativ nu este adaptat realităților din Republica Moldova și „se adoptă de dragul adoptării”. În opinia sa, există riscul de a se crea un haos nu doar în proiectele investiționale, cu care ar trebui să se vină în Republica Moldova, dar și în toată activitatea economică. De aceea, Fracțiunea pe care o reprezintă s-a abținut de la votarea proiectului.

Proiectul Codului vamal urmează a fi votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Asociația Jurnaliștilor de Mediu organizează evenimentul „Școală veche – timpuri noi”, în cadrul unui program de granturi, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de asociația EcoContact /Satul Suhuluceni, raionul Telenești /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (1-2 august) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

Continuă expoziția în câmp deschis TehAgroFest 2026 /Comuna Tohatin, extravilan, Drumul M14 /30 iulie – 1 august/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /1-2 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Proiectul Codului vamal, votat în a doua lectură

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, cu 55 de voturi ale deputaților, în cadrul ședinței plenare de vineri. Potrivit autorului, care este Guvernul, proiectul Codului vamal are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, transmite IPN.

Guvernul menționează că documentul vine să îmbunătățească calitatea serviciilor prestate de către Serviciul Vamal agenților economici, să sporească gradul de securitate a datelor, să reducă costurile și întârzierile determinate de declararea bunurilor și să diminueze riscurile de fraudare și de corupție prin monitorizarea online a operațiunilor vamale.

Noul Cod vamal vine să sistematizeze legislația vamală și va cuprinde actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Acesta are 11 titluri, împărțite în capitole și în secțiuni, având peste o mie de file.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost elaborat, timp de trei ani, de diferite echipe ale instituțiilor guvernamentale, inclusiv Ministerul Finanțelor, Serviciul, Vamal, în comun cu experții Băncii Mondiale. Documentul este în concordanță cu prevederile Codului vamal al Uniunii Europene, fiind coordonat cu specialiștii Comisiei Europene.

Vadim Fotescu, deputatul Fracțiunii Partidului Politic Șor, consideră că actul legislativ nu este adaptat realităților din Republica Moldova și „se adoptă de dragul adoptării”. În opinia sa, există riscul de a se crea un haos nu doar în proiectele investiționale, cu care ar trebui să se vină în Republica Moldova, dar și în toată activitatea economică. De aceea, Fracțiunea pe care o reprezintă s-a abținut de la votarea proiectului.

Proiectul Codului vamal urmează a fi votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Asociația Forța Fermierilor susține că sectorul cerealier și oleaginos traversează o criză profundă, agravată în ultimele cinci luni de scumpirea carburanților și a fertilizanților, stagnarea prețurilor la grâu și lipsa subvențiilor. În acest context, agricultorii solicită Guvernului un set de măsuri urgente pentru a evita agravarea situației, transmite IPN.

Potrivit asociației, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%, iar fermierii se confruntă cu un deficit de combustibil care pune în pericol lucrările agricole din sezonul vară-toamnă. În același timp, costurile fertilizanților s-au majorat cu 35-40%, în timp ce prețul grâului pe piața internă a rămas neschimbat în iulie și a scăzut în ultima săptămână cu 30-40 de bani pe kilogram.

Forța Fermierilor susține că producătorii vegetali au rămas fără subvenții în acest an, iar restanțele pentru 2025 nu au fost achitate. Asociația afirmă că noul Program Strategic Agricol nu prevede plăți directe pentru culturile cerealiere și oleaginoase, în timp ce fermierii mici și mijlocii sunt afectați de calamitățile din ultimii ani și de presiunea creditorilor.

Printre măsurile solicitate se numără menținerea cotei actuale de TVA pentru producția agricolă, reintroducerea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, asigurarea stocurilor de motorină pentru campania agricolă, verificarea pieței de achiziție a grâului și restituirea accizei la motorină pentru fermele mici și mijlocii.

Într-o reacție pentru IPN, Ministerul Agriculturii și Industrie Alimentare a precizat că situația din sector este influențată de factori interni și externi, inclusiv de evoluțiile piețelor regionale și internaționale. Instituția susține că monitorizează situația și analizează, împreună cu autoritățile responsabile, eventualele măsuri necesare.

În ceea ce privește restanțele la subvenții, ministerul precizează că acestea vor fi achitate treptat, iar noul Program Strategic al Politicii Agricole nu va permite acumularea unor noi datorii, plățile urmând să fie făcute în limita resurselor disponibile.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025