Oleg Ivancioglo a menționat că majorarea stimulentelor financiare acordate localităților care aleg să se amalgameze voluntar a impulsionat procesul de comasare. Totuși, acolo unde nu a fost posibilă identificarea unui consens, amalgamarea normativă trebuie să fie precedată de consultări cu cetățenii.

„Faptul că s-au triplat stimulentele financiare în procesul de amalgamare voluntară a determinat mai multe localități să se amalgameze. Comunitățile care nu au reușit să găsească înțelegere se vor amalgama normativ. Dar și în procesul de amalgamare normativă, la fel, trebuie consultați locuitorii și aleșii locali pentru a găsi cea mai potrivită soluție de amalgamare, ca această trecere să fie cât mai lină”, a explicat administratorul AO „Inițiativa Pune Umărul”.

În opinia sa, reforma administrației publice locale trebuie să conducă la un sistem administrativ mai eficient, în care responsabilitățile instituțiilor să fie clar delimitate.

„Trebuie să avem o administrație mai suplă, mai clară, cu competențe care nu se dublează, în care cetățenii știu concret care sunt autoritățile responsabile de anumite sectoare. Din experiența noastră știm că atunci când e vorba de nivelul doi al APL, e mai complicat să ajungi la ei. Oamenii nu cunosc cine sunt consilierii raionali și care sunt competențele lor”, a mai spus Oleg Ivancioglo.

Acesta atrage atenția că reorganizarea administrativă trebuie să fie însoțită de soluții concrete pentru problemele de infrastructură și serviciile publice, astfel încât locuitorii să resimtă beneficiile amalgamării. „Avem nevoie de o administrație cu competențe mai clare, care poate soluționa concret problemele cetățenilor. E vorba, în primul rând, de aprovizionarea cu apă potabilă de calitate, sanitație, drumuri. Drumurile de acces sunt o problemă”, a punctat administratorul AO „Inițiativa Pune Umărul”.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Oleg Ivancioglo: Consultarea cetățenilor trebuie să rămână o condiție și în cazul amalgamării normative appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, una dintre principalele probleme pe care reforma încearcă să le soluționeze este gradul ridicat de fragmentare a administrației publice locale, unde majoritatea primăriilor administrează comunități mici.

„Administrația publică locală este foarte fragmentată. Avem 892 de primării, dintre care peste 700 au o populație de sub 3 mii de locuitori. Acest număr este mult sub media Uniunii Europene”, a explicat directorul de programe al Centrului de Politici și Reforme.

Potrivit lui, actualul context politic reprezintă o oportunitate pentru implementarea reformei. „Suntem în primul an de după alegeri și acum este o fereastră de oportunitate când reforma poate fi făcută, ca ulterior să fie organizate alegerile locale. Un alt argument în favoarea reformei este partea financiară. Capacitatea administrativă a autorităților este mult sub minimul necesar. APL-urile au foarte puțini angajați care nu-și pot acoperi propriile cheltuieli. Prin această reformă Guvernul vine să susțină primăriile mici”, a mai spus Dan Nicorici.

Referindu-se la primele clustere de primării care s-au amalgamat voluntar, expertul a precizat că sprijinul financiar promis de autorități a fost factorul decisiv care a convins localitățile să se asocieze. Totodată, el consideră că experiența acestor comunități va servi drept reper pentru evaluarea rezultatelor reformei și pentru ajustarea modelelor de organizare administrativă.

„Primăriilor care s-au amalgamat voluntar li s-au promis stimulente financiare, iar acesta a fost principalul motor al amalgamării. Avem două clustere care s-au amalgamat deja: e vorba de Leova și Călinești, ele reprezintă studii de caz pentru multe analize”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Dan Nicorici: Stimulentele financiare sunt motorul amalgamării voluntare appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, politicianul, care a anunțat că va candida pentru funcția de bașcan, a declarat că viitorul Găgăuziei nu poate fi construit pe confruntare și lipsă de încredere. Potrivit lui, relațiile dintre Comrat și Chișinău trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor regiunii și pe cooperare.

Adresându-se autorităților centrale, politicianul a afirmat că locuitorii Găgăuziei nu trebuie priviți ca adversari. „Încetați să priviți Găgăuzia ca pe o problemă. Nu-i mai faceți pe găgăuzi dușmani. Găgăuzii au fost și rămân patrioți ai acestui stat. Nu avem altă patrie. Republica Moldova este casa noastră comună. La fel ca toți cetățenii, ne dorim o Moldovă puternică, independentă și prosperă”, a declarat Fiodor Gagauz.

Potrivit lui, respectarea drepturilor regiunii nu slăbește statul, ci contribuie la consolidarea acestuia. „Sunt convins că autonomia găgăuză poate deveni un avantaj pentru întreaga țară. A venit timpul să valorificăm împreună acest potențial”, a spus politicianul.

Fiodor Gagauz a mai declarat că respectarea legii și dialogul dintre Comrat și Chișinău nu trebuie privite drept concesii, ci elemente necesare pentru stabilitatea, unitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.

„Cred în poporul găgăuz. Cred în Găgăuzia. Cred în Moldova. Nu putem schimba tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, dar putem decide împreună cum va fi Găgăuzia de mâine”, a afirmat politicianul.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Găgăuzia poate deveni un avantaj pentru Moldova, Fiodor Gagauz appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, Fiodor Gagauz a menționat că viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea un rol important în definirea viitorului regiunii și trebuie să reprezinte un moment al reînnoirii și al unei alegeri responsabile.

„Astăzi nu este momentul să rămânem deoparte. Sunt convins că fiecare om capabil să aducă folos poporului său trebuie să-și asume responsabilitatea. Tocmai de aceea, după reflecții serioase și consultări cu locuitorii regiunii, am decis să candidez la funcția de bașcan al Găgăuziei”, a declarat politicianul.

Potrivit lui Fiodor Gagauz, regiunea are nevoie de oameni care nu doar vorbesc despre probleme, ci sunt capabili să propună soluții, să apere interesele autonomiei, să asigure respectarea competențelor acesteia și să construiască relații constructive cu autoritățile centrale.

„Este o decizie conștientă și o mare responsabilitate pe care sunt gata să mi-o asum. O fac nu de dragul luptei politice, ci pentru că sunt convins că astăzi Găgăuzia are nevoie mai mult ca oricând de liniște, unitate și dezvoltare”, a spus Fiodor Gagauz.

În opinia sa, în ultimii ani Găgăuzia a fost marcată de confruntările politice dintre autoritățile centrale și conducerea regiunii, ceea ce ar fi dus la limitarea competențelor regiunii și la izolarea sa politică. El consideră că este necesară o nouă etapă în dezvoltarea Găgăuziei.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Fostul deputat Fiodor Gagauz anunță că va candida la funcția de bașcan al Găgăuziei appeared first on ipn.md.

Analiza legislației, a documentelor strategice și a dezmințirilor oficiale arată însă că modernizarea capacităților de apărare nu este echivalentă cu participarea la un război. Totodată, nu există un act oficial care să prevadă trimiterea militarilor moldoveni pentru a participa la războiul din Ucraina, iar o asemenea decizie nu poate fi luată în secret de un singur demnitar.

De unde pornesc afirmațiile?

Narațiunea despre presupusa atragere a Republicii Moldova în război a fost răspândită prin declarații politice, articole publicate pe rețele de socializare, canale Telegram, videoclipuri pe platforma TikTok și mesaje trimise anonim redacțiilor.

În mai 2025, potrivit platformei Stopfals!, unele surse online au susținut că ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, s-ar fi întâlnit în secret la Kiev cu omologul său ucrainean și ar fi convenit trimiterea unor unități moldovenești pe front. Informația a fost expediată mai multor redacții de pe adrese anonime. Ministerul Apărării a precizat că ministrul nu se afla la Kiev în ziua indicată și că nu exista o asemenea înțelegere.

Ulterior, în august 2025, pagina turcă Dikgazete a publicat o presupusă scurgere de documente, potrivit căreia președinta Maia Sandu urma să trimită 700 de voluntari în Ucraina după alegerile parlamentare. Mesajul a fost preluat rapid de presa rusă și de mai multe canale de Telegram și Facebook, fără prezentarea unor documente autentice sau a unei confirmări oficiale. Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a dezmințit informația, precizând că aceasta face parte dintr-o nouă campanie de manipulare a opiniei publice.

Falsul despre militarii moldoveni uciși în Ucraina

Unul dintre cele mai grave cazuri a apărut în iulie 2025. Canalul Telegram GagauzNews, citând Sputnik-ul rusesc și surse neidentificate, a afirmat că zece militari moldoveni ar fi fost trimiși la un poligon din regiunea Herson, iar patru dintre aceștia ar fi murit în urma unui atac cu rachetă.

Ministerul Apărării a calificat informația drept un „fals evident” și a precizat că niciun militar al Armatei Naționale nu participa la acțiuni militare în afara teritoriului țării. Instituția a declarat că narațiunea urmărea să provoace panică, să submineze încrederea în autorități și să genereze confuzie într-un context preelectoral.

În septembrie 2025, narațiunea a reapărut pe mai multe canale de Telegram, unde au fost distribuite imagini cu un presupus militar moldovean despre care se afirma că ar fi fost trimis pe frontul din Ucraina și că ar fi murit în timpul luptelor. 

Ministerul Apărării a dezmințit informațiile, precizând că niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în Ucraina și că postările nu erau susținute de dovezi verificabile, făcând parte dintr-o campanie coordonată de dezinformare, promovată de mai multe canale de Telegram afiliate propagandei pro-Kremlin.

Ce înseamnă neutralitatea Republicii Moldova?

Articolul 11 din Constituție prevede că Republica Moldova își proclamă neutralitatea permanentă și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său. Neutralitatea nu înseamnă însă că statul trebuie să renunțe la armată, la apărarea spațiului aerian, la instruirea militarilor sau la dezvoltarea capacităților de apărare.

În hotărârea din 2 mai 2017 privind interpretarea articolului 11, Curtea Constituțională a analizat neutralitatea împreună cu obligația statului de a-și apăra independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Curtea a reținut și faptul că neutralitatea nu poate fi invocată pentru a tolera prezența neconsimțită a trupelor străine pe teritoriul țării. Pe de altă parte, hotărârea Curții Constituționale nu stabilește că neutralitatea ar fi încălcată de cooperarea internațională în domeniul apărării. Evaluarea unei eventuale încălcări depinde de natura concretă a activităților desfășurate și de respectarea prevederilor constituționale privind neutralitatea permanentă.

Cine poate declara mobilizarea?

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al Forțelor Armate, însă nu poate declara singur mobilizarea generală sau parțială. Articolul 87 din Constituție prevede că mobilizarea poate fi declarată de șeful statului doar cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Totodată, legislația privind starea de urgență, de asediu și de război stabilește proceduri oficiale pentru declararea mobilizării. Încorporarea în caz de mobilizare se face în baza unui decret prezidențial emis conform cadrului constituțional, iar efectivul care urmează să fie încorporat este stabilit de Guvern. În același timp, decretul anual privind încorporarea tinerilor în serviciul militar în termen nu reprezintă o mobilizare pentru război. Este o procedură obișnuită, prevăzută de legislația privind obligația militară și desfășurată periodic pentru completarea efectivului Armatei Naționale.

Astfel, afirmația că un președinte, un ministru sau Guvernul ar putea decide peste noapte și în secret mobilizarea populației și trimiterea armatei în Ucraina ignoră procedurile constituționale și legislative.

Pot fi trimiși militari moldoveni peste hotare?

Republica Moldova poate participa la misiuni și operațiuni internaționale în baza Cartei ONU, a tratatelor încheiate cu Uniunea Europeană, cu organizații internaționale sau cu alte state. Condițiile sunt reglementate prin Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Participarea la o misiune internațională nu este însă același lucru cu implicarea într-un război.

Militarii moldoveni au participat sau participă la misiuni de menținere a păcii, de observare, instruire și gestionare a crizelor desfășurate sub mandatul ONU, UE sau al altor structuri internaționale. Asemenea participări sunt aprobate prin acte oficiale, iar în cazul contingentelor sunt stabilite mandatul, efectivul, durata și condițiile misiunii.

Nu există un act public care să prevadă desfășurarea unui contingent al Armatei Naționale pentru a participa la ostilitățile din Ucraina. Ministerul Apărării a precizat explicit, în contextul falsurilor din 2025, că militarii moldoveni nu au participat la acțiuni militare în Ucraina.

Ce presupune acordul tehnico-militar încheiat cu Ucraina?

O altă sursă de speculații este actualizarea Acordului de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit Parlamentului, documentul actualizat conține garanții privind respectarea statutului constituțional de neutralitate al Republicii Moldova. Cooperarea tehnico-militară poate include schimburi de experiență, instruire, cercetare, standardizare, mentenanță, logistică sau alte activități stabilite prin acord. Acordul nu prevede trimiterea militarilor moldoveni pentru a lupta în Ucraina, se mai arată în comunicatul legislativului.

Modernizare sau militarizare?

Termenul „militarizare” este folosit în discursul politic fără o definiție clară. În multe cazuri, el este utilizat pentru a descrie orice creștere a bugetului apărării, în cazul achiziției de echipamente, pentru construcții militare sau pentru exerciții.

În 2024, bugetul Ministerului Apărării a ajuns la aproximativ 1,96 miliarde de lei, echivalentul a circa 0,65% din PIB. Aproape jumătate din alocații erau destinate întreținerii forțelor armate și salarizării personalului. Planul de achiziții nu prevedea pentru acel an cumpărarea tehnicii militare, iar sumele importante erau direcționate spre infrastructură, reparații, uniforme, hrană și condițiile de instruire.

Strategia națională de apărare pentru anii 2024–2034 și Strategia militară pentru anii 2025–2035 prevăd modernizarea treptată a Armatei Naționale, dezvoltarea apărării aeriene, securității cibernetice, logisticii, pregătirii personalului și capacității statului de a răspunde crizelor. Modernizarea poate fi criticată în privința costurilor, priorităților sau transparenței, însă simpla existență a unor investiții în apărare nu demonstrează pregătirea unui atac sau intenția de a trimite militari într-un război străin.

Aeroportul Mărculești – un „hub militar”?

În iunie 2025, deputatul socialist Bogdan Țîrdea și liderul PSRM, Igor Dodon, au susținut pe canalele lor de Telegram că Aeroportul Internațional Liber Mărculești urma să fie transformat într-un „hub militar”, iar Republica Moldova ar fi atrasă în război. Mesajele au fost preluate și amplificate de politiciana Victoria Furtună, afiliată lui Ilan Șor, precum și de Canal 5 și TV6, instituții media asociate anterior acestuia. 

În realitate, proiectul prevedea transmiterea aeroportului în gestiunea Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”, pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea transportului de pasageri și mărfuri. Documentul permitea structurilor Ministerului Apărării să utilizeze infrastructura aeroportului pentru activități ce țin de apărarea și securitatea națională, însă nu prevedea transmiterea aeroportului în administrarea Ministerului Apărării și nici crearea unei baze NATO.

Exercițiile militare înseamnă participare la război?

Armata Națională participă periodic la exerciții militare organizate în Republica Moldova și în străinătate, alături de parteneri internaționali. Potrivit Ministerului Apărării, acestea au scopul de a instrui militarii, de a testa interoperabilitatea și de a pregăti participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii și la intervenții în situații de criză.

În mai multe cazuri documentate de StopFals!, exercițiile militare comune au fost prezentate în mod fals drept dovezi că Republica Moldova renunță la neutralitate sau se pregătește să intre în războiul din Ucraina. Platforma arată însă că participarea la astfel de exerciții nu echivalează cu aderarea la NATO și nici cu implicarea într-un conflict militar.

Cum funcționează manipularea?

Prima tehnică este confundarea modernizării defensive cu pregătirea unui război ofensiv. Un radar, uniforme noi, o tabără militară sau creșterea salariilor sunt prezentate generic drept „înarmare”.

A doua metodă este confundarea cooperării cu aderarea. Exercițiile sau programele de asistență cu NATO, UE, România ori Ucraina sunt descrise drept pierderea neutralității și trecerea armatei sub comandă străină.

A treia tehnică este prezentarea misiunilor internaționale drept participare la război. Faptul că legea permite participarea la operațiuni de menținere a păcii este folosit pentru a sugera că militarii pot fi trimiși în secret pe front.

A patra metodă constă în fabricarea unor scurgeri de informații, documente, fotografii și surse anonime. Falsurile despre cei 700 de voluntari, presupusa întâlnire secretă de la Kiev și militarii uciși în Herson au fost lansate fără dovezi verificabile, apoi preluate de mai multe platforme, ceea ce a creat aparența confirmării.

A cincea tehnică este folosirea fricii. Mesajele invocă moartea tinerilor, mobilizarea forțată și apropierea războiului pentru a provoca o reacție emoțională înainte ca publicul să verifice sursa și cadrul legal.

Concluzie

Analiza cadrului legal și a documentelor oficiale arată că afirmațiile privind militarizarea Republicii Moldova și trimiterea militarilor în Ucraina nu sunt susținute de dovezi. Neutralitatea nu exclude existența și modernizarea Armatei Naționale sau cooperarea în domeniul apărării, iar cazurile analizate demonstrează că multe dintre aceste narațiuni s-au bazat pe informații false, scoase din context sau neverificate.

https://youtube.com/shorts/kp1mWiFSp6Q

The post Explainer | Neutralitatea Republicii Moldova, între „militarizare” și presupusa participare la războiul din Ucraina  appeared first on ipn.md.

Expertul Eremei Priseajniuc avertizează că procesul reformei APL este promovat într-un mod netransparent, fără un dialog suficient cu autoritățile locale, societatea civilă și mediul academic.

„Nimeni nu contestă necesitatea reformei APL. Dar cel mai important lucru este felul în care este implementată reforma. Unul dintre principiile Cartei Europene a administrației publice este dialogul cu cetățenii. Din informațiile apărute în spațiul public vedem că societatea civilă, CALM, mediul academic spun deschis că totul se face foarte netransparent și cu o viteză foarte mare”, a explicat expertul.

Eremei Priseajniuc consideră că argumentul urgenței invocat de Guvern nu este convingător, în condițiile în care actuala guvernare a avut la dispoziție mai mulți ani pentru a pregăti reforma.

„Guvernul, în calitate de autor al conceptului, insistă că lucrurile trebuie făcute rapid. Dar noi avem destul de mult timp de când PAS se află la guvernare, e vorba deja de cinci ani, de aceea să spui acum că nu ai avut timp pentru pregătire, nu este corect. Premierul proaspăt numit trebuie să-și asume această inițiativă și să asculte toate recomandările societății pentru a îmbunătăți procesul”, susține Eremei Priseajniuc.

Potrivit lui, una dintre cele mai mari lacune ale conceptului reformei vizează reorganizarea raioanelor. Dacă în cazul comasării localităților este prevăzut un criteriu minim privind numărul populației, în cazul raioanelor nu sunt prezentate criteriile de comasare și nici atribuțiile pe care acestea le vor avea după reformă.

„Pentru toți este foarte dificil să înțelegem câte raioane vor fi. În cazul localităților, criteriul de bază este numărul locuitorilor, care nu trebuie să fie mai mic de 3 mii de persoane. Dar în cazul raioanelor, în general, nu există niciun criteriu. N-am văzut în concept nici măcar ce funcție va avea raionul. Cu ce se va ocupa această structură?”, a mai spus expertul.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Eremei Priseajniuc: Nimeni nu știe care este criteriul de comasare a raioanelor appeared first on ipn.md.

Expertul a amintit că propunerea de reorganizare a nivelului doi al administrației publice locale nu este una nouă și că autoritățile centrale au avut suficient timp pentru a analiza conceptul.

„Constituția prevede că raioanele reprezintă administrații publice locale de nivel doi, cu scopul implementării unitare a legilor. Acum doi ani, Asociația deputaților Parlamentului Independenței a prezentat președintelui țării, președintelui Parlamentului și Guvernului un proiect de unificare a patru-cinci raioane într-o singură entitate. Dar au trecut doi ani și n-avem niciun răspuns”, a explicat expertul în drept constituțional.

În opinia sa, reforma administrativ-teritorială ar trebui să includă reducerea numărului de raioane prin comasarea acestora, fără a afecta funcționarea instituțiilor esențiale ale statului în teritoriu.

„Dacă vorbim de nivelul raioanelor există posibilitatea și chiar necesitatea unificării a cinci raioane într-un singur raion și să menținem în acel raion poliția, procuratura, instanțele judecătorești. Raionul să fie condus de consiliul raional împreună cu președintele. În acest caz statul va funcționa în numele poporului și pentru popor. Aici nu mai vorbesc de cheltuielile financiare pentru întreținerea aparatelor administrative ale raioanelor, cheltuieli care nu sunt justificate”, a mai spus Alexandru Arsenie.

Totodată, expertul consideră că autoritățile au întârziat nejustificat lansarea reformei și critică modul în care procesul este gestionat în prezent. „Reforma este deja întârziată. Anterior trebuia demarată. Dar pentru felul în care a fost demarată acum, autoritățile merită nota 2”, a punctat Alexandru Arsenie.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Alexandru Arsenie: Patru-cinci raioane trebuie unificate într-o singură entitate administrativă appeared first on ipn.md.

Datele sondajului arată că aplicarea TVA de 20% pentru energia electrică reprezintă principala preocupare pentru 32,2% dintre respondenți. Majorarea TVA la gazele naturale este menționată de 21,7%, iar creșterea TVA pentru medicamente – de 13,7%. Alte măsuri, precum majorarea TVA pentru produsele agroalimentare și lemnele de foc, sunt indicate drept principale îngrijorări de aproximativ 8% dintre participanții la sondaj.

Într-o conferință de presă, directorul general al IMAS, Doru Petruți, a declarat că majoritatea măsurilor incluse în reforma fiscală sunt respinse de populație. Potrivit lui, nivelul de opoziție față de unele modificări depășește 70%, iar în anumite cazuri ajunge la peste 90%.

Sondajul arată că 65% dintre respondenți nu susțin deloc reforma fiscală, iar 15% afirmă că o susțin într-o mică măsură. Totodată, 38% consideră că Republica Moldova nu are nevoie de o astfel de reformă în perioada următoare.

Doru Petruți susține că, deși nivelul de respingere a reformei este ridicat, aproximativ o treime dintre respondenți consideră că țara are nevoie de o reformă fiscală. În opinia sa, acest rezultat indică faptul că autoritățile nu au reușit să explice suficient scopul și beneficiile modificărilor propuse.

Întrebați despre scopul reformei, cei mai mulți respondenți consideră că Guvernul urmărește să acopere o gestionare defectuoasă a banilor publici și datoriile acumulate. În același timp, 41% spun că reforma ar trebui anulată, iar 30% consideră că aceasta ar trebui amânată pentru consultări și analize suplimentare. Doar 1% dintre respondenți susțin aplicarea reformei în forma prezentată.

Barometrul socio-politic IMAS a fost realizat în perioada 10-20 iulie, pe un eșantion de 1 015 persoane din 81 de localități. Marja maximă de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost realizată la comanda Independent News (România).

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Sondaj IMAS: Majoritatea cetățenilor nu susțin reforma fiscală propusă de Guvern appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul general al IMAS, Doru Petruți, a declarat că, deși ierarhia formațiunilor rămâne în mare parte neschimbată, sondajul indică mai multe modificări în opțiunile alegătorilor. Potrivit lui, PAS pierde șapte puncte procentuale față de cercetarea anterioară, iar ponderea persoanelor indecise sau care nu ar participa la vot este în creștere.

În rândul respondenților care au exprimat o opțiune clară de vot, rezultatele arată o diferență mai mare între formațiuni. Partidul Acțiune și Solidaritate ar acumula 28,5% din voturi, urmat de Partidul Socialiștilor – 20,6%, Partidul Democrația Acasă – 14,1%, Partidul Politic Partidul Nostru – 8,9%, Partidul Mișcarea Alternativa Națională – 5,8%, iar Partidul Comuniștilor și Partidul Inima Moldovei – câte 5,6%. Alte formațiuni politice nu ar trece pragul electoral.

La capitolul simpatii politice, 21% dintre respondenți au menționat PAS, 15% – PSRM, iar 10% – PDA. În același timp, PAS înregistrează și cel mai mare nivel de respingere: 51,5% dintre respondenți spun că nu ar vota această formațiune. Acesta este urmat de PSRM, cu 13,5%, și Partidul Comuniștilor, cu 10,2%.

Doru Petruți susține că PAS păstrează o rezervă de alegători care ar putea fi mobilizați până la alegeri, însă formațiunea înregistrează o creștere a anti-ratingului. Potrivit sociologului, ponderea celor care declară că nu ar vota niciodată PAS a crescut față de cercetările anterioare, când se situa în jurul nivelului de 40%.

Barometrul socio-politic IMAS a fost realizat în perioada 10-20 iulie, pe un eșantion de 1 015 persoane din 81 de localități. Marja maximă de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost realizată la comanda Independent News (România).

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Patru partide ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, sondaj IMAS appeared first on ipn.md.

Ce înseamnă, de fapt, „migrant”?

Una dintre principalele surse de confuzie este chiar termenul „migrant”, folosit adesea ca sinonim pentru „refugiat” sau „solicitant de azil”, deși reprezintă noțiuni diferite.

Migrantul este acea persoană care își schimbă țara de reședință, indiferent dacă o face pentru muncă, studii, reunificarea familiei sau din alte motive. Refugiatul este persoana care fuge din cauza războiului, persecuțiilor sau violenței și beneficiază de protecție internațională. Solicitantul de azil este persoana care cere această formă de protecție, iar cererea sa urmează să fie examinată de autorități.

În Republica Moldova există toate aceste categorii de persoane, însă ele sunt reglementate diferit de legislația națională și internațională.

Mitul nr. 1: „Moldova este invadată de migranți”

Aceasta este probabil cea mai răspândită narațiune din ultimii ani. În special pe rețelele sociale au circulat mesaje potrivit cărora autoritățile ar pregăti aducerea în Republica Moldova a sute de mii de migranți din Africa sau Asia.

În realitate, nu există nicio decizie a autorităților moldovene sau a Uniunii Europene care să prevadă relocarea în masă a migranților în Republica Moldova. Organizațiile specializate în combaterea dezinformării precum Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării – STRATCOM sau proiectul Stopfals! al Asociației Presei Independente au publicat analize detaliate care arată exact cum aceste informații au fost inventate sau scoase din context.

De exemplu, pe canalele de Telegram și TikTok s-a răspândit masiv ideea că guvernarea pro-europeană aduce în secret 300 de mii de migranți din Asia ca să înlocuiască populația.

Experții de la Stopfals.md au demonstrat cum cifra de 300 de mii a fost preluată distorsionat dintr-o emisiune economică de la postul de televiziune Moldova 1. Ministrul dezvoltării economice vorbea pur teoretic despre deficitul structural de forță de muncă necesar pentru ca economia Moldovei să ajungă la productivitatea din UE.

În același timp, Republica Moldova continuă să fie mai degrabă o țară din care oamenii emigrează decât una în care imigrația este masivă. Chiar și în contextul războiului din Ucraina, mulți dintre refugiați au folosit Moldova ca țară de tranzit, iar cei rămași beneficiază de un regim special de protecție temporară, care le permite să locuiască legal, să muncească și să beneficieze de servicii medicale și educaționale. Conform datelor oficiale, zeci de mii de persoane sunt înregistrate în acest program. Fondurile alocate acestora provin în cea mai mare parte de la Uniunea Europeană, Agenția ONU pentru Refugiați, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și Guvernele țărilor partenere.

Mitul nr. 2: „Migranții primesc case, bani și privilegii”

Un alt mesaj întâlnit frecvent este cel potrivit cărora că persoanele venite din alte state primesc locuințe gratuite, salarii sau indemnizații mai mari decât cetățenii Republicii Moldova.

În realitate, legislația nu prevede asemenea beneficii din partea statului. Persoanele care solicită azil sau beneficiază de protecție temporară pot primi doar asistența minimă necesară pentru supraviețuire, cum ar fi cazare temporară, acces la servicii medicale de bază și sprijin umanitar. Aceste măsuri sunt prevăzute de convențiile internaționale privind protecția refugiaților și nu reprezintă privilegii permanente. În plus, o mare parte a sprijinului este asigurat de organizațiile internaționale precum agențiile ONU sau Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

În cazul lucrătorilor străini veniți în Republica Moldova, aceștia sunt angajați în baza contractelor individuale de muncă și sunt remunerați de angajatori, nu din ajutoare date de stat. Mai mult, fiind vorba de venituri oficiale, taxele și impozitele pe salariile muncitorilor străini merg direct la bugetul de stat.

Mitul nr. 3: „Uniunea Europeană obligă Moldova să accepte migranți”

Această afirmație apare periodic în discursul politic și în postările distribuite pe rețelele sociale.

În realitate, nici Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și nici procesul de aderare nu conțin prevederi prin care Republica Moldova să fie forțată să primească migranți relocați din alte state membre.

Mai multe falsuri privind presupuse planuri ale UE de a trimite migranți în Republica Moldova au fost demontate în ultimii ani de platformele de fact-checking, Stop Fals!, PressCheck și MediaCritica.

Mitul nr. 4: „Migranții aduc criminalitate”

Un alt stereotip frecvent întâlnit este asocierea automată dintre migrație și creșterea criminalității.

Specialiștii în domeniul migrației atrag atenția – iar rapoartele oficiale și bazele de date de la Inspectoratul General pentru Migrație și Ministerul Afacerilor Interne subliniază – că o astfel de legătură nu poate fi făcută în lipsa unor date statistice care să demonstreze acest lucru. Persoanele aflate legal pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuse acelorași legi și răspund penal în aceleași condiții ca orice altă persoană.

În cazul refugiaților sau al solicitanților de azil, verificările de securitate și procedurile administrative sunt obligatorii înainte de acordarea unui statut legal.

De ce are nevoie Moldova de lucrători străini?

În ultimii ani, deficitul de forță de muncă a determinat tot mai multe companii din Republica Moldova să recruteze angajați din state asiatice, precum India, Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka.

Acești oameni nu sunt refugiați și nici solicitanți de azil. Ei vin în baza permiselor legale de muncă, plătesc taxe și contribuții și activează în domenii precum construcțiile, industria alimentară, agricultura, logistica sau HoReCa.

Conform raportărilor oficiale emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, necesarul de forță de muncă din Republica Moldova este în creștere, pe fondul emigrării populației și al îmbătrânirii. Baza de date a ANOFM înregistrează constant o medie fluctuantă de 10 mii – 12 mii de locuri de muncă vacante la nivel național. Peste 60% din totalul locurilor de muncă declarate de angajatori sunt concentrate în municipiul Chișinău, urmat de Bălți și raionul Ungheni.

Tocmai acest deficit este uneori prezentat în mod fals drept un plan de „înlocuire a populației”. Pe rețelele sociale (în special pe TikTok și Telegram) s-au viralizat clipuri în care se afirmă că guvernarea are un plan secret de a aduce 300 de mii de imigranți din Asia. Pe aceleași platforme sunt răspândite și narațiuni care susțin că „moldovenii sunt alungați intenționat din țară prin prețuri mari și sărăcie” pentru ca spațiul lor geografic să fie oferit unor culturi străine, considerate mai ieftine și mai ușor de controlat.

De ce sunt folosite aceste narațiuni?

Experții în combaterea dezinformării de la Comunitatea WatchDog.md au atras atenția în nenumărate rânduri asupra faptului că narațiunile anti-imigrație sunt un pilon principal al propagandei politice. Subiectul migrației fiind unul dintre cele mai eficiente pentru generarea fricii și polarizării sociale.

În Republica Moldova, narațiunile despre migranți au reapărut constant înaintea alegerilor sau în momente-cheie ale parcursului european. În ultimii ani au fost distribuite falsuri privind presupuse tabere pentru migranți, relocarea refugiaților din statele UE, obligarea Republicii Moldova să accepte cote de migranți sau acordarea unor privilegii speciale străinilor.

O analiză publicată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) arată că dezinformarea legată de presupuse privilegii acordate străinilor face parte din tacticile de manipulare a opiniei publice, al căror scop este decredibilizarea instituțiilor statului și a parteneriatelor europene ale Republicii Moldova.

Concluzie

Datele oficiale și legislația arată că Republica Moldova nu se confruntă cu un val de migrație ilegală și nici nu există dovezi că Uniunea Europeană ar obliga autoritățile de la Chișinău să accepte migranți relocați.

Pentru a evita dezinformarea, iată instituțiile și organizațiile de la care puteți obține date reale și verificate:

• Inspectoratul General pentru Migrație (IGM): Autoritatea subordonată Ministerului Afacerilor Interne (MAI) monitorizează și gestionează legal toate procesele de azil și ședere a străinilor, oferind date statistice transparente.
• Poliția de Frontieră a Republicii Moldova: Publică date oficiale în timp real despre fluxul transfrontalier și destructurarea eventualelor rețele de migrație ilegală.
• Ministerul Afacerilor Externe (MAE): Prin intermediul misiunilor diplomatice, asigură dialogul real cu partenerii europeni, cum ar fi Comisia Europeană, infirmând speculațiile privind presupuse cote impuse de relocare.
• Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova: Organizație independentă care derulează proiecte de management al migrației alături de Guvern și oferă rapoarte obiective asupra fenomenului migrațional.

https://youtube.com/shorts/i3TisPJ4D3U?si=Ex9dfKMwePxzWt5A

The post Explainer | Migranții în Republica Moldova: între realitate și dezinformare appeared first on ipn.md.