În anul 2022, la fel ca și în 2021, au fost deschise zeci de dosare penale care vizează așa-numita „corupție mare”, în care sunt vizați funcționari de rang înalt. Majoritatea celor care au ajuns să fie investigați pentru acte de corupție sunt persoane care, la momentul inițierii cauzelor penale, nu mai dețineau funcții înalte în stat. Constatarea a fost făcută de autorii Raportului anticorupție pentru anul 2022, prezentat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, transmite IPN.
Pe parcursul anului 2022, Republica Moldova a reușit să îndeplinească doar 3 din cele 15 angajamente anticorupție propuse de Comisia Europeană, sistemul de justiție încă se confruntă cu multe blocaje.
Autorii susțin că până la data elaborării Raportului anticorupție pentru anul 2022, nu au fost identificate „analize strategice privind condamnările adoptate în cursul anului trecut în cauze de corupție și de acte conexe, precum și fapte coruptibile, așa cum prevede Procuratura Anticorupție și UE. Conform termenului de realizare indicat în Plan, acțiunea respectivă poate fi înfăptuită p\nă în luna martie a anului 2023”.
În raport se constată că reforma Curții Supreme de Justiție este motivată de mai mulți factori, printre care se numără: scăderea credibilității actului de justiție și blocajul pe parcursul ultimilor 3 ani a activității Plenului CSJ.
„Propunerile de modificare a cadrului normativ au drept scop evaluarea extraordinară a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Expertizele realizate de către CAPC constată mai multe lacune și riscuri. În proiectul de lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție remarcăm lipsa clarității în cazul mai multor norme din textul respectivului proiect de lege”, scriu experții, autori ai raportului.
Totodată, ei menționează că procedura de „vetting” necesită o atenție sporită, care să asigure garanții proporționale în scopul evitării unor abuzuri la efectuarea verificărilor în privința judecătorilor CSJ.
Referitorindu-se la Procuratura Anticorupție, autorii constată că „această autoritate nu a reușit să-și sporească vizibilitatea și responsabilitatea instituțională. Mai exact, Procuratura Anticorupție nu întocmește rapoarte de activitate, dar nici nu oferă informații sistematizate/generalizate privind activitatea desfășurată de aceasta pe parcursului anului. În 2022, autoritatea s-a confruntat cu o criză de imagine cauzată de scurgerile din corespondența privată a oficialilor de rang înalt din Republica Moldova, în care au existat mesaje tangente cu concursul pentru suplinirea funcției de procuror-șef al PA”.
Cât privește accesul la informație, experții susțin că există mai multe semnale că, în Republica Moldova, asigurarea unei guvernări deschise continuă să fie o problemă.
„Experiența comună a organizațiilor societății civile indică o cultură modestă a transparenței și lipsa unui angajament veritabil în acest sens. Raportul „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în Republica Moldova”, elaborat de Freedom House în anul 2022, demonstrează faptul că instituțiile de la nivel central și local nu respectă obligațiile lor esențiale privind transparența proactivă, iar cetățenii se confruntă cu probleme atunci când accează informații elementare. În total, instituțiile monitorizate au reușit să obțină 548 din 1508 puncte disponibile (36%), fapt ce indică o scădere în comparație cu anul 2021. Paginile web ale instituțiilor publice din întregul sistem al administrației publice necesită îmbunătățiri majore, atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea datelor disponibile”.
Raportul anual anticorupție pentru anul 2022 a fost realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției. Acesta prezintă principalele evoluții și noutăți din domeniul anticorupție care s-au produs în cursul anului 2022. Este o analiză retrospectivă a măsurilor anticorupție realizate în cele mai importante domenii, precum și restanțelor și deficiențelor identificate de experți.
