Alexandr Makuhin: Toți credeau că Moldova nu se va descurca cu numărul mare de refugiați

La începutul războiului din Ucraina, atunci când mulți ucraineni au început să se refugieze, inclusiv în Republica Moldova, majoritatea instituțiilor și țărilor credeau că Moldova, fiind o țară mică și fără experiență, nu va face față totuși numărului mare de refugiați. Dar a demonstrat contrariul, a menționat Alexandr Makuhin în cadrul dezbaterii publice „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani”.

Alexandr Makuhin, care este expertul permanent al proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, a remarcat că acum pe teritoriul Republicii Moldova sunt în jur de 120 de mii de cetățeni ucraineni. Spre comparație, înainte de începerea războiului, Republica Moldova avea doar 750 de persoane cu statut de refugiat.

„La început toți se îngrijorau că cei care ajung în Moldova sunt neajutorați pentru că e o țară mică și fără experiență. Totuși Moldova s-a descurcat. Niciun om nu a rămas fără adăpost”, a menționat Makuhin.

În contextul acestei situații s-a intervenit și la baza legală. Pentru a simplifica anumite procese legate, de exemplu, de educație, medicină sau procesul de angajare în câmpul muncii. Acești oameni care au ajuns pe teritoriul Republici Moldova pot deveni parte integrantă a societății, cu drepturi depline. Această situație ar avea beneficii nu doar pentru refugiați, ci și pentru Republica Moldova, care este în fața unei crize demografie, a mai adăugat expertul.

În cadrul modificărilor cu privire la azil o atenție aparte a fost acordată simplificării anumitor proceduri pentru bărbații care au fugit din calea războiului. Mai mult cei care vor protecție temporară sau eventual permis de ședere vor trece acest proces mai simplu și mai rapid.

„Așa cum mulți fug din calea războiului și în lege este o modificare, cetățeanul poate cere protecție temporară. Acum procesul de solicitare va fi simplificat. Oameni care sunt aici fără acte sau cu acte nesemnificative se pot folosi de această oportunitate de a fi protejați temporar fără ca să treacă prin tot acel proces îndelungat”, mai notează Makuhin.

Dezbaterea publică la tema „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

13 aprilie 2025. Este organizat atelierul „Pictăm iepurele de Paște” /Str. Armenească, 67 /ora 10.00, 12.00, 14.00

13 aprilie 2025. Are loc Moldova Dance Festival 2025 (12-13 aprilie) /Hotelul Radisson Blu Leogrand /ora 12.00

13 aprilie 2025. Teatrul Național „Mihai Eminescu” prezintă spectacolul „Greva gospodinelor” /TNNE / ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Alexei Mateevici” prezintă spectacolul „Artă” /ora 18.00

13 aprilie 2025. Teatrul „Luceafărul” prezintă spectacolul „Tata” de D. Matcovschi /ora 19.00

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Alexandr Makuhin: Toți credeau că Moldova nu se va descurca cu numărul mare de refugiați

La începutul războiului din Ucraina, atunci când mulți ucraineni au început să se refugieze, inclusiv în Republica Moldova, majoritatea instituțiilor și țărilor credeau că Moldova, fiind o țară mică și fără experiență, nu va face față totuși numărului mare de refugiați. Dar a demonstrat contrariul, a menționat Alexandr Makuhin în cadrul dezbaterii publice „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani”.

Alexandr Makuhin, care este expertul permanent al proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, a remarcat că acum pe teritoriul Republicii Moldova sunt în jur de 120 de mii de cetățeni ucraineni. Spre comparație, înainte de începerea războiului, Republica Moldova avea doar 750 de persoane cu statut de refugiat.

„La început toți se îngrijorau că cei care ajung în Moldova sunt neajutorați pentru că e o țară mică și fără experiență. Totuși Moldova s-a descurcat. Niciun om nu a rămas fără adăpost”, a menționat Makuhin.

În contextul acestei situații s-a intervenit și la baza legală. Pentru a simplifica anumite procese legate, de exemplu, de educație, medicină sau procesul de angajare în câmpul muncii. Acești oameni care au ajuns pe teritoriul Republici Moldova pot deveni parte integrantă a societății, cu drepturi depline. Această situație ar avea beneficii nu doar pentru refugiați, ci și pentru Republica Moldova, care este în fața unei crize demografie, a mai adăugat expertul.

În cadrul modificărilor cu privire la azil o atenție aparte a fost acordată simplificării anumitor proceduri pentru bărbații care au fugit din calea războiului. Mai mult cei care vor protecție temporară sau eventual permis de ședere vor trece acest proces mai simplu și mai rapid.

„Așa cum mulți fug din calea războiului și în lege este o modificare, cetățeanul poate cere protecție temporară. Acum procesul de solicitare va fi simplificat. Oameni care sunt aici fără acte sau cu acte nesemnificative se pot folosi de această oportunitate de a fi protejați temporar fără ca să treacă prin tot acel proces îndelungat”, mai notează Makuhin.

Dezbaterea publică la tema „Țară mică cu inimă mare. Cum s-a schimbat situația refugiaților ucraineni în Republica Moldova în 2,5 ani” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

Un laborator criminalistic multifuncțional pentru instruirea practică a polițiștilor a fost inaugurat la Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne. Unitatea de instruire a fost renovată și echipată cu sprijinul PNUD și al Guvernului SUA, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne, viitorii polițiști, dar și actualii angajați ai sistemului afacerilor interne vor dispune de condiții mult mai bune pentru a-și dezvolta abilitățile de cercetare la fața locului și examinare criminalistică.

Laboratorul include spații specializate pentru activități practice: două săli multifuncționale, un model al unei unități de gardă, săli pentru audieri speciale și prezentare spre recunoaștere, laboratoare de grafoscopie, traseologie, dactiloscopie, chimie, precum și spații pentru acordarea primului ajutor și pentru activități în domeniul IT.

Ministra MAI, Daniela Misail-Nichitin, consideră că inaugurarea laboratorului criminalistic multifuncțional reprezintă un pas important spre o educație de calitate în cadrul MAI.

„Aici studenții vor învăța cum să transforme teoria în acțiune și vocația în carieră, pregătiți să răspundă profesionist provocărilor reale din teren”, a declarat ministra.

Însărcinatul cu afaceri la Ambasada SUA în Republica Moldova, Daniela DiPierro, a spus că donația de echipamente criminalistice a sporit și mai mult capacitatea acestui laborator de a sprijini investigațiile. Abilitățile dezvoltate vor ajuta forțele de poliție din Moldova mulți ani de acum înainte.

Daniela Gasparikova, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, a remarcat că această unitate de instruire, renovată și echipată cu sprijinul generos al Guvernului SUA, va fi utilizată anual de peste 5 000 de studenți și ofițeri de poliție, atât pentru formarea inițială, cât și continuă.

Potrivit MAI, studenții vor folosi echipamentele ca să învețe cum se desfășoară o investigație criminalistică detaliată – de la prelevarea și examinarea urmelor biologice, amprentelor, urmelor lăsate de obiecte dure, până la examinarea dispozitivelor digitale și investigarea documentelor falsificate.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025
This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.