Alegeri în România: În Republica Moldova se propune deschiderea a 64 de secții de votare

Ministerul Afacerilor Externe a înaintat către Autoritatea Electorală Permanentă o listă cu propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate privind sediile secțiilor de votare care vor fi organizate în diasporă la alegerile din luna mai. În Republica Moldova se propune deschiderea a 64 de secții de votare, transmite IPN.

Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia și Malta – 161, Spania –  147, Marea Britanie –  108, Franța (și Principatul Monaco) –  69, Republica Moldova –  64, SUA –  50, Belgia – 29 și Țările de Jos –  23, scrie Agerpres.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.

În cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.

În diasporă, românii pot vota trei zile. În primele două zile, vineri și sâmbătă, programul secţiilor de votare din străinătate va fi acelaşi pentru ambele tururi de scrutin: secţiile își vor deschide ușile la ora locală 7:00 şi se vor închide la ora locală 21:00. În a treia zi de vot, adică în duminica alegerilor, secţiile din străinătate se vor deschide la ora locală 7:00, dar se vor închide la ora 21:00, ora României.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a ridicat semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a regiunii transnistrene, în contextul sistării vânzării de energie electrică către malul drept al Nistrului. În cadrul dezbaterii publice cu tema „Industria transnistreană în criză energetică: „sabia lui Damocles” sau „mărul discordiei”?”, organizată de Agenția de presă IPN, Flenchea a menționat că, deși această sursă de venit a fost stopată de la 1 ianuarie 2025, regiunea pare să nu resimtă impactul economic.

Potrivit lui Alexandru Flenchea, anterior, circa 60% din bugetul regiunii transnistrene era constituit din veniturile obținute din vânzarea de energie electrică malului drept. Deși această sursă a fost sistată, salariile și pensiile continuă să fie achitate, iar entitățile sociale funcționează în regim obișnuit, a precizat ex-vicepremierul.

„O mare parte din bugetul regiunii transnistrene era format din vânzarea energiei electrice către malul drept al Nistrului. Ceea ce înseamnă că cetățenii malului drept contribuiau la crearea bugetului regiunii transnistrene. De la 1 ianuarie această modalitate de finanțare a bugetului a fost stopată. Mai mult, nu activează sau cel puțin așa ni se spune, cele mai mari întreprinderi industriale. Practic, toată industria grea a fost stopată. Totuși, ce vedem? Salariile tuturor bugetarilor sunt achitate, toate pensiile sunt achitate la timp, toate instituțiile sociale activează în regim normal”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.

Fostul oficial se întreabă de unde provin în prezent resursele financiare ale administrației de la Tiraspo? Potrivit lui Flenchea, dacă 60% din sursele bugetului au fost stopate, acest lucru trebuia să se reflecte asupra funcționării regiunii.

„Imaginați-vă, dacă, din cauza unor circumstanțe, 10% din întreprinderile din partea dreaptă a Nistrului nu ar activa, asta ar fi o catastrofă pentru buget. Asta s-ar simți în aceeași lună. În regiunea transnistreană nu există niciun indiciu al unei crize sociale, în afară de declarațiile lui Vadim Krasnoselskii și a subalternilor lui. Asta vorbește despre faptul că toate cheltuielile regiunii transnistrene nu sunt finanțate așa cum este specificat în bugetul regiunii”, a mai spus Alexandru Flenchea.

Fostul vicepremier a menționat că există suspiciuni legate de sursele de finanțare ale administrației de la Tiraspol. Potrivit lui Alexandru Flenchea, situația actuală din stânga Nistrului demonstrează opacitatea finanțării regimului separatist.

„Jumătate din industria regiunii transnistrene nu activează și totuși nu vedem multe acuzații la adresa Chișinăului. Se pare că Krasnoselskii și oligarhii din regiune nu sunt foarte afectați de situație. Totul se ține pe linia de plutire. Întrebarea esențială pentru mine este de unde vin banii și de ce atât de amabil se comportă Krasnoselskii și toată administrația de la Tiraspol?”, s-a întrebat Alexandru Flenchea.

Dezbaterea publică la tema „Industria transnistreană în criză energetică: „sabia lui Damocles” sau „mărul discordiei”?” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Alegeri în România: În Republica Moldova se propune deschiderea a 64 de secții de votare

Ministerul Afacerilor Externe a înaintat către Autoritatea Electorală Permanentă o listă cu propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate privind sediile secțiilor de votare care vor fi organizate în diasporă la alegerile din luna mai. În Republica Moldova se propune deschiderea a 64 de secții de votare, transmite IPN.

Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia și Malta – 161, Spania –  147, Marea Britanie –  108, Franța (și Principatul Monaco) –  69, Republica Moldova –  64, SUA –  50, Belgia – 29 și Țările de Jos –  23, scrie Agerpres.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.

În cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.

În diasporă, românii pot vota trei zile. În primele două zile, vineri și sâmbătă, programul secţiilor de votare din străinătate va fi acelaşi pentru ambele tururi de scrutin: secţiile își vor deschide ușile la ora locală 7:00 şi se vor închide la ora locală 21:00. În a treia zi de vot, adică în duminica alegerilor, secţiile din străinătate se vor deschide la ora locală 7:00, dar se vor închide la ora 21:00, ora României.

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate și potențial viitor cancelar al Germaniei, a declarat că noul său guvern intenționează să reducă numărul de noi solicitanți de azil la sub 100 de mii pe an, invocând presiuni asupra instituțiilor și a infrastructurii țării, transmite IPN.

„Presiunea asupra orașelor noastre, a școlilor, spitalelor și infrastructurii a atins un punct critic”, a menționat Merz pentru radiodifuzorul public german ARD.

Friedrich Merz a reiterat planurile de suspendare a reîntregirii familiale pentru migranți și lansarea unui amplu program de expulzare, așa cum prevede acordul de coaliție încheiat de Uniunea Creștin-Democrată, Uniunea Creștin-Socială și Partidul Social-Democrat.

Germania a înregistrat aproape 230 de mii de cereri de azil în anul 2024, cu aproximativ 100 de mii mai puține decât anul precedent.

Sursa foto: Jeff Nyveen/ Flickr

📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025