Cum să oprim defrișările și să restabilim „plămânii țării”. Propunerile experților

Tăierea masivă a copacilor seculari, atitudinea formală față de înverzire și lipsa reformelor sistemice în silvicultură sunt principalele provocări discutate de experți la cea de-a cincea Masă rotundă națională organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII”. Specialiștii au propus măsuri complexe pentru restabilirea pădurilor, bazate pe implicarea populației, abordarea științifică și reformarea politicii de stat.

„În Moldova, în ultimii ani, a fost tăiat un număr foarte mare de copaci seculari. Pentru a restabili pădurile, va fi nevoie de 50-60 de ani”, a avertizat Nicolae Pascaru, membru al Consiliului Politic Național al Alianței „MOLDOVENII”. El a atribuit această problemă corupției din domeniul silviculturii și prețurilor ridicate la lemnele de foc, care stimulează afacerile ilegale și agravează situația.

Reprezentantul Gărzii Naționale de Mediu, Alexandru Corja, a atras atenția asupra caracterului formal al unor inițiative: „Autoritățile organizează plantări demonstrative, se fotografiază, se filmează, dar apoi acolo cresc buruieni. De ce autoritățile nu vor să colaboreze cu oamenii? Pentru noi ar fi foarte ușor și eficient”.

Fostul președinte al fundației „Ecodava”, Oleg Sclifos, a atras atenția asupra deficitului de personal din cadrul Inspectoratelor pentru protecţia mediului și asupra problemei numirilor politizate: „În cadrul inspectoratului de mediu din Orhei lucrează doar patru persoane. Cum pot acestea să se ocupe de păduri, apă, gunoiști? În același timp, oamenii sînt numiți după apartenența politică, nu în baza competențelor”.

„Fără unirea eforturilor ministerelor, autorităților locale și organizațiilor civile, nu va fi posibilă restabilirea calitativă a pădurilor”, a afirmat Alexandru Sainsus, președintele asociației Arboretum.

Experții au propus o serie de soluții pentru problemele semnalate. Președintele Societății Ecologice Biotica, Gabriel Mărgineanu, a atras atenția asupra necesității îngrijirii pădurilor: „Reîmpădurirea nu înseamnă doar sădirea de copaci, dar și îngrijire, monitorizare și control constant. Numai așa vom păstra calitatea aerului, biodiversitatea și vom crea un mediu confortabil pentru trai”.

Președintele Fundației pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”, Igor Sîrbu, a subliniat rolul pădurilor în păstrarea biodiversității și reglarea climei: „Plantarea copacilor trebuie să fie însoțită de crearea unor zone protejate și de control asupra activității, pentru a preveni degradarea ulterioară”.

Activistul civic, membrul Consiliului Politic Național Alianța „MOLDOVENII”, Nicolae Pascaru, a propus intensificarea educației ecologice încă din primii ani de viață: „În școli ar trebui introduse ore de ecologie, pentru ca copiii să înțeleagă cum să iubească și să protejeze natura”.

Președintele Partidului Alianța „MOLDOVENII”, Denis Roșca, a propus un program amplu de reîmpădurire: „Cu o populație de 2,4 milioane de oameni, dacă fiecare va planta câte 40 de copaci, vom obține 100 de milioane de puieți – acest lucru va fi suficient pentru refacerea completă a fondului forestier”.

La finalul discuției, președintele Daac Hermes Grup, Vasile Chirtoca, a subliniat legătura dintre păduri și resursele acvatice: „Pierderea pădurilor de la izvoarele râurilor agravează problema epuizării resurselor de apă. Reîmpădurirea face parte dintr-o strategie unitară de protecție a mediului, fără de care nu este posibilă protecția completă a bazinelor hidrografice”.

Cea de-a cincea Masă rotundă națională a continuat seria de consultări publice ale Alianței „MOLDOVENII” cu comunitățile de experți pe tema implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova.

În ultimii cinci ani, în Republica Moldova nu a fost confirmat niciun caz de intoxicație provocată exclusiv de consumul de pepene verde sau galben. În contextul sezonului de comercializare a pepenilor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor precizează că greața sau alte tulburări digestive apărute după consumul acestora nu înseamnă automat că fructele conțin un nivel periculos de nitrați, transmite IPN.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele 25 de cazuri de intoxicație cu nitrați înregistrate în perioada 2021-2025 au fost provocate, în cea mai mare parte, de consumul apei din fântâni cu un conținut ridicat de nitrați și nu de consumul pepenilor verzi sau galbeni.

Specialiștii explică faptul că stările de rău apărute după consumul pepenilor pot avea alte cauze. Printre acestea se numără consumul unei cantități prea mari într-un timp scurt, sensibilitatea digestivă a unor persoane, nerespectarea regulilor de igienă înainte de consum, contaminarea fructului în timpul manipulării sau păstrarea pepenelui tăiat la temperaturi necorespunzătoare.

ANSA face trimitere și la concluziile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, potrivit cărora îmbolnăvirile asociate consumului de pepene sunt provocate, de regulă, de contaminarea microbiologică, inclusiv cu bacterii precum Salmonella sau E. coli, și nu de conținutul de nitrați.

Pentru a reduce riscurile, ANSA recomandă cumpărarea pepenilor doar din locuri autorizate, spălarea cojii înainte de tăiere și păstrarea fructului tăiat la frigider. Instituția subliniază că o intoxicație cu nitrați nu poate fi stabilită doar pe baza simptomelor digestive, ci necesită confirmare medicală și de laborator.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cum să oprim defrișările și să restabilim „plămânii țării”. Propunerile experților

Tăierea masivă a copacilor seculari, atitudinea formală față de înverzire și lipsa reformelor sistemice în silvicultură sunt principalele provocări discutate de experți la cea de-a cincea Masă rotundă națională organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII”. Specialiștii au propus măsuri complexe pentru restabilirea pădurilor, bazate pe implicarea populației, abordarea științifică și reformarea politicii de stat.

„În Moldova, în ultimii ani, a fost tăiat un număr foarte mare de copaci seculari. Pentru a restabili pădurile, va fi nevoie de 50-60 de ani”, a avertizat Nicolae Pascaru, membru al Consiliului Politic Național al Alianței „MOLDOVENII”. El a atribuit această problemă corupției din domeniul silviculturii și prețurilor ridicate la lemnele de foc, care stimulează afacerile ilegale și agravează situația.

Reprezentantul Gărzii Naționale de Mediu, Alexandru Corja, a atras atenția asupra caracterului formal al unor inițiative: „Autoritățile organizează plantări demonstrative, se fotografiază, se filmează, dar apoi acolo cresc buruieni. De ce autoritățile nu vor să colaboreze cu oamenii? Pentru noi ar fi foarte ușor și eficient”.

Fostul președinte al fundației „Ecodava”, Oleg Sclifos, a atras atenția asupra deficitului de personal din cadrul Inspectoratelor pentru protecţia mediului și asupra problemei numirilor politizate: „În cadrul inspectoratului de mediu din Orhei lucrează doar patru persoane. Cum pot acestea să se ocupe de păduri, apă, gunoiști? În același timp, oamenii sînt numiți după apartenența politică, nu în baza competențelor”.

„Fără unirea eforturilor ministerelor, autorităților locale și organizațiilor civile, nu va fi posibilă restabilirea calitativă a pădurilor”, a afirmat Alexandru Sainsus, președintele asociației Arboretum.

Experții au propus o serie de soluții pentru problemele semnalate. Președintele Societății Ecologice Biotica, Gabriel Mărgineanu, a atras atenția asupra necesității îngrijirii pădurilor: „Reîmpădurirea nu înseamnă doar sădirea de copaci, dar și îngrijire, monitorizare și control constant. Numai așa vom păstra calitatea aerului, biodiversitatea și vom crea un mediu confortabil pentru trai”.

Președintele Fundației pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”, Igor Sîrbu, a subliniat rolul pădurilor în păstrarea biodiversității și reglarea climei: „Plantarea copacilor trebuie să fie însoțită de crearea unor zone protejate și de control asupra activității, pentru a preveni degradarea ulterioară”.

Activistul civic, membrul Consiliului Politic Național Alianța „MOLDOVENII”, Nicolae Pascaru, a propus intensificarea educației ecologice încă din primii ani de viață: „În școli ar trebui introduse ore de ecologie, pentru ca copiii să înțeleagă cum să iubească și să protejeze natura”.

Președintele Partidului Alianța „MOLDOVENII”, Denis Roșca, a propus un program amplu de reîmpădurire: „Cu o populație de 2,4 milioane de oameni, dacă fiecare va planta câte 40 de copaci, vom obține 100 de milioane de puieți – acest lucru va fi suficient pentru refacerea completă a fondului forestier”.

La finalul discuției, președintele Daac Hermes Grup, Vasile Chirtoca, a subliniat legătura dintre păduri și resursele acvatice: „Pierderea pădurilor de la izvoarele râurilor agravează problema epuizării resurselor de apă. Reîmpădurirea face parte dintr-o strategie unitară de protecție a mediului, fără de care nu este posibilă protecția completă a bazinelor hidrografice”.

Cea de-a cincea Masă rotundă națională a continuat seria de consultări publice ale Alianței „MOLDOVENII” cu comunitățile de experți pe tema implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova.

Congresul Autorităților Locale din Moldova avertizează că reforma administrației publice locale prezintă riscuri de legalitate și poate afecta democrația locală, dar și parcursul european al Republicii Moldova. În cadrul unei întrevederi cu premierul desemnat, Vasile Tofan, reprezentanții autorităților locale au cerut ca reforma să fie revizuită și elaborată în dialog real cu administrațiile locale, transmite IPN.

Reprezentanții CALM susțin că procesul de reformă nu poate fi impus fără consultarea efectivă a celor care îl vor pune în aplicare. Potrivit acestora, autoritățile locale au fost marginalizate, iar Comisia paritară, platforma de dialog dintre Guvern și administrația publică locală, nu s-a întrunit de aproape un an. Totodată, CALM consideră că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este nerealist și contravine prevederilor legale.

În cadrul întrevederii, organizația a propus revizuirea reformei administrației publice locale prin consolidarea descentralizării și a autonomiei financiare a primăriilor. Printre propuneri se numără reorganizarea nivelului al doilea al administrației publice locale, întărirea rolului orașelor în dezvoltarea regională, prelungirea perioadei de amalgamare voluntară și adoptarea unor măsuri de descentralizare fiscală.

CALM a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă primăriile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Potrivit organizației, lipsa unui mecanism de cofinanțare și prefinanțare poate bloca investiții importante, deoarece multe administrații locale nu dispun de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile până la rambursarea banilor.

Totodată, organizația a solicitat accelerarea digitalizării serviciilor publice și accesul administrațiilor locale la registrele de stat. CALM susține că, în lipsa acestor măsuri, reforma riscă să creeze noi dificultăți pentru cetățeni.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025