Azerbaidjan și Armenia își asumă „pace pentru totdeauna”. Maia Sandu salută semnarea acordului

Sursa foto: Captură de ecran/BBC

Liderii Azerbaidjanului și Armeniei au semnat, în cadrul unei ceremonii găzduite de președintele american Donald Trump, un acord menit să pună capăt deceniilor de conflict dintre cele două țări. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și-au strâns mâinile după ce liderul de la Casa Albă a descris evenimentul drept „istoric”, transmite IPN, citând BBC.

Potrivit președintelui american, acordul semnat va permite redeschiderea unor rute de transport esențiale între cele două țări și va spori influența Statelor Unite în regiune.

Azerbaidjan și Armenia s-au confruntat, între anii 1980 și 1990, în conflictul privind Nagorno-Karabah – o enclavă cu populație majoritar armeană aflată pe teritoriul Azerbaidjanului. Violențele au reizbucnit periodic de atunci. Conform acordului semnat, cele două state s-au angajat să înceteze orice formă de ostilități „pentru totdeauna”, să-și recunoască reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să dezvolte relații de călătorie, comerț și cooperare diplomatică.

„Astăzi instaurăm pacea în Caucaz”, a declarat președintele azer, adăugând că „au fost pierduți mulți ani în războaie, ocupație și vărsare de sânge.”

Premierul Armeniei a calificat semnarea acordului drept „un punct de cotitură semnificativ” în relațiile bilaterale.

În cadrul înțelegerii, Statele Unite vor sprijini construcția unui coridor de tranzit care va lega Azerbaidjanul de exclava sa autonomă Nahicevan, separată de restul țării prin teritoriu armean. Ruta va purta numele „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”.

Președintele american a anunțat, de asemenea, că a semnat acorduri bilaterale cu ambele state pentru extinderea cooperării în domeniile energiei și tehnologiei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat acordul încheiat de Azerbaidjan și Armenia. „Felicităm ambele părți, împreună cu președintele Trump, pentru că au contribuit la deschiderea căii către pace, reconciliere și o mai mare prosperitate în regiune”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X. Șefa statului a transmis felicitări liderilor de la Baku și Erevan, precum și președintelui Donald Trump, menționând „contribuția la deschiderea drumului către pace, reconciliere și prosperitate sporită în regiune”.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Azerbaidjan și Armenia își asumă „pace pentru totdeauna”. Maia Sandu salută semnarea acordului

Sursa foto: Captură de ecran/BBC

Liderii Azerbaidjanului și Armeniei au semnat, în cadrul unei ceremonii găzduite de președintele american Donald Trump, un acord menit să pună capăt deceniilor de conflict dintre cele două țări. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și-au strâns mâinile după ce liderul de la Casa Albă a descris evenimentul drept „istoric”, transmite IPN, citând BBC.

Potrivit președintelui american, acordul semnat va permite redeschiderea unor rute de transport esențiale între cele două țări și va spori influența Statelor Unite în regiune.

Azerbaidjan și Armenia s-au confruntat, între anii 1980 și 1990, în conflictul privind Nagorno-Karabah – o enclavă cu populație majoritar armeană aflată pe teritoriul Azerbaidjanului. Violențele au reizbucnit periodic de atunci. Conform acordului semnat, cele două state s-au angajat să înceteze orice formă de ostilități „pentru totdeauna”, să-și recunoască reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să dezvolte relații de călătorie, comerț și cooperare diplomatică.

„Astăzi instaurăm pacea în Caucaz”, a declarat președintele azer, adăugând că „au fost pierduți mulți ani în războaie, ocupație și vărsare de sânge.”

Premierul Armeniei a calificat semnarea acordului drept „un punct de cotitură semnificativ” în relațiile bilaterale.

În cadrul înțelegerii, Statele Unite vor sprijini construcția unui coridor de tranzit care va lega Azerbaidjanul de exclava sa autonomă Nahicevan, separată de restul țării prin teritoriu armean. Ruta va purta numele „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”.

Președintele american a anunțat, de asemenea, că a semnat acorduri bilaterale cu ambele state pentru extinderea cooperării în domeniile energiei și tehnologiei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat acordul încheiat de Azerbaidjan și Armenia. „Felicităm ambele părți, împreună cu președintele Trump, pentru că au contribuit la deschiderea căii către pace, reconciliere și o mai mare prosperitate în regiune”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X. Șefa statului a transmis felicitări liderilor de la Baku și Erevan, precum și președintelui Donald Trump, menționând „contribuția la deschiderea drumului către pace, reconciliere și prosperitate sporită în regiune”.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025