Moldova adoptă standarde UE de returnare a ambalajelor: „Transformăm deșeurile în resurse”

Toți producătorii și importatorii de băuturi îmbuteliate în ambalaje de unică folosință vor avea obligația să adere la Sistemul de Garanție-Returnare a Ambalajelor (SGRA), care va deveni obligatoriu la nivel național începând cu 1 ianuarie 2027. Acest sistem va permite consumatorilor să returneze ambalajele goale și să recupereze garanția financiară achitată la momentul cumpărării.

Adoptarea directivelor europene privind gestionarea ambalajelor nu reprezintă doar o formalitate birocratică, ci „o investiție în curățenia publică și în viitorul sustenabil al Moldovei”, a declarat Grigore Stratulat, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, în cadrul unui seminar dedicat implementării sistemului în Republica Moldova, transmite IPN.

„Prin alinierea la standardele UE, transformăm deșeurile în resurse și ne integrăm într-un sistem economic circular care funcționează cu succes în întreaga Europă”, a mai subliniat oficialul.

Sistemul va acoperi o gamă largă de produse: apă, sucuri, băuturi răcoritoare, bere și alte băuturi alcoolice îmbuteliate în PET, sticlă sau aluminiu.

Începând cu 1 ianuarie 2027, producătorii și importatorii de băuturi vor fi obligați să se înregistreze în Asociația Garanție-Returnare a Ambalajelor, să marcheze corespunzător toate ambalajele de unică folosință și să raporteze periodic volumele introduse pe piață. De asemenea, vor trebui să transfere garanțiile încasate și să-și adapteze relațiile comerciale cu partenerii, în conformitate cu noile reglementări.

Iuliana Cantaragiu, fostă ministră a mediului și consultantă Green Knowledge, a declarat că implementarea acestui sistem reprezintă „o etapă revoluționară pentru dezvoltarea industriei reciclării din Moldova”, care ar putea deveni, în viitor, un pilon important în formarea PIB-ului național.

„Ambalajele nu se vor mai regăsi în păduri și râuri, ci acolo unde le este locul – în procesul de reciclare”, a subliniat ea.

Experți din România – țară care a implementat acest sistem – au atras atenția că una dintre cele mai mari provocări a fost nivelul redus de educație ecologică a populației, în special în mediul rural, unde lipsea infrastructura necesară pentru colectarea separată. Totuși, aceștia consideră că, printr-un sprijin politic ferm, Moldova are toate șansele să reproducă modelul de succes al României. Doar în primul an de funcționare, în România au fost colectate 3,5 miliarde de ambalaje. „Astăzi, 9 din 10 persoane au participat cel puțin o dată la sistemul de garanție-returnare”, a declarat Anca Marinescu, manager de comunicare al Sistemului Garanție-Returnare RetuRO.

Localitățile din Moldova vor fi obligate să-și modernizeze sistemele de colectare și epurare a apelor uzate. Potrivit unui proiect lansat în consultări publice, până în 2044, localitățile cu peste 2 mii de locuitori vor trebui să dispună de astfel de sisteme, iar cele cu 1 000-2 000 de locuitori – până în 2055. Totodată, stațiile de epurare care nu corespund standardelor vor fi modernizate prin proiecte de investiții, transmite IPN.

Regulile pentru gestionarea apelor uzate se regăsesc într-un proiect de modificare a Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare sau în emisare. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și de Ministerul Mediului.

Proiectul introduce și principiul prin care producătorii și importatorii de produse ce generează micropoluanti ar urma să contribuie financiar la costurile tratării apelor uzate. Valoarea contribuțiilor va fi stabilită în funcție de cantitatea și nivelul de toxicitate al produselor, pentru a încuraja responsabilitatea economică și reducerea poluării încă de la sursă. Totodată, evacuarea apelor uzate provenite de la agenți economici în sistemele de canalizare ar fi permisă doar după consultarea operatorilor stațiilor de tratare și monitorizarea regulată a substanțelor poluante, pentru identificarea și reducerea surselor de poluare.

Proiectul este propus în contextul problemelor majore cu care se confruntă sectorul de gestionare a apelor uzate din Republica Moldova, printre care: infrastructura învechită, capacitățile tehnice limitate și acoperirea redusă a sistemelor de canalizare. Autoritățile susțin că este necesară actualizarea cadrului normativ pentru alinierea la cerințele Directivei UE privind epurarea apelor uzate urbane.

Mai puțin de 10% dintre localitățile din țară dispun de sisteme publice de canalizare. Cele mai multe conexiuni sunt concentrate în municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia, în timp ce regiunile de nord și sud înregistrează un nivel mult mai redus de acoperire. În raioane precum Briceni, Ocnița, Soroca, Rezina, Cantemir, Basarabeasca și Vulcănești nu există deloc sisteme centralizate de canalizare, ceea ce duce la deversări necontrolate și poluare difuză.

În anul 2024, volumul total al apelor uzate deversate în Republica Moldova a fost estimat la 71,4 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte a acestora, 68,1 milioane de metri cubi (95,4%), provine din localități urbane, iar 3,3 milioane de metri cubi (4,6%) din zone rurale. Potrivit datelor, aproximativ 63% din volumul total al apelor uzate generate la nivel național nu ajunge în instalații autorizate pentru colectare și tratare.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Moldova adoptă standarde UE de returnare a ambalajelor: „Transformăm deșeurile în resurse”

Toți producătorii și importatorii de băuturi îmbuteliate în ambalaje de unică folosință vor avea obligația să adere la Sistemul de Garanție-Returnare a Ambalajelor (SGRA), care va deveni obligatoriu la nivel național începând cu 1 ianuarie 2027. Acest sistem va permite consumatorilor să returneze ambalajele goale și să recupereze garanția financiară achitată la momentul cumpărării.

Adoptarea directivelor europene privind gestionarea ambalajelor nu reprezintă doar o formalitate birocratică, ci „o investiție în curățenia publică și în viitorul sustenabil al Moldovei”, a declarat Grigore Stratulat, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, în cadrul unui seminar dedicat implementării sistemului în Republica Moldova, transmite IPN.

„Prin alinierea la standardele UE, transformăm deșeurile în resurse și ne integrăm într-un sistem economic circular care funcționează cu succes în întreaga Europă”, a mai subliniat oficialul.

Sistemul va acoperi o gamă largă de produse: apă, sucuri, băuturi răcoritoare, bere și alte băuturi alcoolice îmbuteliate în PET, sticlă sau aluminiu.

Începând cu 1 ianuarie 2027, producătorii și importatorii de băuturi vor fi obligați să se înregistreze în Asociația Garanție-Returnare a Ambalajelor, să marcheze corespunzător toate ambalajele de unică folosință și să raporteze periodic volumele introduse pe piață. De asemenea, vor trebui să transfere garanțiile încasate și să-și adapteze relațiile comerciale cu partenerii, în conformitate cu noile reglementări.

Iuliana Cantaragiu, fostă ministră a mediului și consultantă Green Knowledge, a declarat că implementarea acestui sistem reprezintă „o etapă revoluționară pentru dezvoltarea industriei reciclării din Moldova”, care ar putea deveni, în viitor, un pilon important în formarea PIB-ului național.

„Ambalajele nu se vor mai regăsi în păduri și râuri, ci acolo unde le este locul – în procesul de reciclare”, a subliniat ea.

Experți din România – țară care a implementat acest sistem – au atras atenția că una dintre cele mai mari provocări a fost nivelul redus de educație ecologică a populației, în special în mediul rural, unde lipsea infrastructura necesară pentru colectarea separată. Totuși, aceștia consideră că, printr-un sprijin politic ferm, Moldova are toate șansele să reproducă modelul de succes al României. Doar în primul an de funcționare, în România au fost colectate 3,5 miliarde de ambalaje. „Astăzi, 9 din 10 persoane au participat cel puțin o dată la sistemul de garanție-returnare”, a declarat Anca Marinescu, manager de comunicare al Sistemului Garanție-Returnare RetuRO.

Energocom a organizat săptămâna trecută nouă runde de licitații pentru achiziția gazelor naturale necesare pentru anul gazier 2026-2027. Procedurile pentru produse energetice standardizate trimestriale și lunare au fost lansate din 16 iulie, iar procesul de contractare va continua până la sfârșitul lunii octombrie, transmite IPN.

Potrivit Energocom, licitațiile se desfășoară conform mecanismului de achiziție aprobat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În cadrul acestora, compania a solicitat oferte pentru volume de gaze destinate trimestrului IV al anului curent și trimestrului I al anului 2027, precum și pentru lunile noiembrie 2026 – februarie 2027.

Volumele propuse pentru contractare ajung până la 276 de mii MWh pentru perioada octombrie-decembrie 2026, până la 270 de mii MWh pentru ianuarie-martie 2027, iar pentru lunile individuale variază între 98 și 155 de mii MWh.

Achizițiile sunt realizate prin contracte de tip „forward”, cu prețuri corelate cu indicele TTF Front Month și actualizate lunar în funcție de evoluția pieței regionale a gazelor naturale. Energocom precizează că va organiza noi licitații, în funcție de necesarul de gaze, strategia aprobată și condițiile de piață.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025