Parlamentul a confirmat componenţa CEC

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat vineri, 11 februarie, cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre privind desemnarea componenţei nominale a Comisiei Electorale Centrale (CEC), transmite Info-Prim Neo.

CEC este constituită din 9 membri, 8 dintre care sunt numiţi de către fracţiunile parlamentare, iar unul de către spicher.

PLDM a înaintat în Comisie candidaturile lui Iurie Ciocan, Vasile Gafton şi Ştefan Creangă. Din partea PL a fost înaintat Ştefan Urîtu, iar de la PDM – Svetlana Guţu. Vadim Moţarschi, Igor Vremea şi Alexandru Simionov sunt candidaturile PCRM.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a semnat, joi, decretul de desemnare a lui Andrei Volentir în calitate de membru al CEC. Preşedintele Comisiei va fi ales în cadrul votării interne a autorităţii electorale.

Iurie Ciocan, care în componenţa trecută a exercitat funcţia de secretar al CEC, a declarat pentru presă că orice persoană desemnată în echipa CEC va abandona în cel mai scurt timp apartenenţa la vreun partid politic. În legislaţia în vigoare nu este prevăzut un termen, însă acesta nu va fi mai lung de o lună, a subliniat Iurie Ciocan.

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova, capacitatea de apărare a statului și efectele războiului din Ucraina asupra securității regionale au fost temele principale abordate în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, organizată de Agenția de presă IPN. Experții prezenți la dezbatere au analizat atât semnificația juridică a neutralității, cât și modul în care acest statut funcționează în actualul context de securitate, marcat de războiul din Ucraina.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat ce presupune, din punct de vedere al dreptului internațional, statutul de neutralitate permanentă și care sunt obiectivele urmărite de statele care aleg această opțiune.

„Neutralitatea permanentă este un statut juridic prin care un stat suveran decide, prin voință proprie sau prin acorduri internaționale, să nu participe la niciun conflict armat sau alianță militară, nici pe timp de pace, nici în caz de război, beneficiind în schimb de recunoașterea și respectarea acestei stări de către alte țări. Statele subliniază caracterul permanent al neutralității lor pentru a obține o recunoaștere internațională fermă, a descuraja agresiunile externe și a asigura vecinii că nu reprezintă o amenințare militară, construind astfel o predictibilitate diplomatică de lungă durată”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Politologul Dionis Cenușă a menționat că, în cazul Republicii Moldova, neutralitatea constituțională este afectată de realitățile de securitate din teren.

„În Republica Moldova, din păcate, neutralitatea este mai degrabă pe hârtie. Faptul că Republica Moldova continuă să aibă nevoie de asistență externă pentru a-și asigura o armată eficientă, arată că suntem în faza incipientă. Chiar dacă avem această dezbatere între modernizarea armatei, care este laitmotivul acestei guvernări, și demilitarizarea, care este narativul forțelor proruse, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova este unicul beneficiar din regiune care a reușit să construiască primii piloni pentru capacitatea de apărare cu ajutorul granturilor Uniunii Europene”, a explicat Dionis Cenușă.

La rândul său, expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a vorbit despre circumstanțele în care neutralitatea a fost inclusă în Constituție și a susținut că această prevedere nu și-a atins scopul, în condițiile în care o parte din teritoriul țării continuă să fie sub ocupație.

„Constituția a fost adoptată în 1994. Vorbim despre un stat care tocmai ieșise dintr-un conflict armat. În contextul în care armistițiul a fost semnat de Boris Elțin și Mircea Snegur, cred că putem vorbi despre un război. Astfel, introducerea neutralității în Constituția țării reprezenta un mesaj că Republica Moldova nu își dorește extinderea conflictului sau participarea în alianțe care ar antagoniza Federația Rusă. Este o normă care nu a funcționat bine niciodată având în vedere că 11% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de către Federația Rusă până astăzi”, a precizat Andrei Curăraru.

Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Parlamentul a confirmat componenţa CEC

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat vineri, 11 februarie, cu unanimitate de voturi proiectul de hotărâre privind desemnarea componenţei nominale a Comisiei Electorale Centrale (CEC), transmite Info-Prim Neo.

CEC este constituită din 9 membri, 8 dintre care sunt numiţi de către fracţiunile parlamentare, iar unul de către spicher.

PLDM a înaintat în Comisie candidaturile lui Iurie Ciocan, Vasile Gafton şi Ştefan Creangă. Din partea PL a fost înaintat Ştefan Urîtu, iar de la PDM – Svetlana Guţu. Vadim Moţarschi, Igor Vremea şi Alexandru Simionov sunt candidaturile PCRM.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a semnat, joi, decretul de desemnare a lui Andrei Volentir în calitate de membru al CEC. Preşedintele Comisiei va fi ales în cadrul votării interne a autorităţii electorale.

Iurie Ciocan, care în componenţa trecută a exercitat funcţia de secretar al CEC, a declarat pentru presă că orice persoană desemnată în echipa CEC va abandona în cel mai scurt timp apartenenţa la vreun partid politic. În legislaţia în vigoare nu este prevăzut un termen, însă acesta nu va fi mai lung de o lună, a subliniat Iurie Ciocan.

Prețul motorinei continuă să crească, aceasta urmând să se scumpească marți cu 28 de bani pentru un litru. În același timp, benzina cu cifra octanică 95 se va ieftini ușor, cu 2 bani, transmite IPN.

Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, pe 4 august, prețul maxim de comercializare va fi de 32,82 lei pentru un litru de motorină standard și de 30,75 lei pentru un litru de benzină COR 95.

Pe fondul riscului de deficit de carburanți, în sectorul energetic a fost instituită stare de alertă pentru 30 de zile. În această perioadă, formula de calcul a prețului maxim la motorină a fost modificată temporar, iar marja de comercializare majorată cu aproximativ 37 de bani pe litru. Totodată, au fost limitate exportul și reexportul de motorină și introduse stocuri minime obligatorii pentru asigurarea aprovizionării pieței interne.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025