Moldova Fruct cere „stare de calamitate în agricultură” după pierderi de până la 100% în livezi

Asociația Moldova Fruct solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare declararea stării de calamitate națională în agricultură. Asociația atenționează asupra pierderilor majore suferite de agricultori după două valuri de înghețuri severe în luna aprilie și de grindină la sfârșitul lunii mai și cere implementarea urgentă a unui set de măsuri pentru sprijinirea sectorului pomicol, transmite IPN.

Potrivit asociației, înghețurile din aprilie și grindina din mai au afectat grav livezile din majoritatea raioanelor, în perioada critică de înflorire și formare a fructelor. Cele mai afectate au fost culturile de cireș, vișin, cais, piersic, prun, păr și măr. Estimările preliminare arată că pierderile generate de înghețurile de primăvară depășesc 70% din recolta estimată în majoritatea zonelor afectate, iar în unele regiuni acestea ajung la 90-100%.

Cultura caisului a înregistrat pierderi semnificative, estimate la 97,25%. Cireșul a fost, de asemenea, grav afectat, cu pierderi de 88,65%. În cazul prunului, daunele au fost estimate la 79,24%. Cultura de piersic a suferit pierderi de 79,10%. Vișinul a fost afectat într-o proporție de 69,65%. În ceea ce privește cultura de măr, pierderile sunt estimate la 51,80%, acestea fiind agravate recent de căderile de grindină.

Potrivit Moldova Fruct producătorii trebuie să investească 835,65 milioane de lei în întreținerea livezilor pentru 2025 și recolta din 2026, dar veniturile actuale nu acoperă aceste costuri, punând în pericol viabilitatea livezilor și exporturile de fructe.

Asociația Moldova Fruct cere Guvernului să finalizeze rapid și transparent evaluarea pagubelor, să elibereze urgent certificate de forță majoră pentru fermieri și să creeze un fond de despăgubire după modelul UE. De asemenea, solicită simplificarea procedurilor fiscale (inclusiv folosirea TVA din cont), compensarea accizelor la motorină, plata restanțelor la subvențiile pentru asigurări agricole și folosirea fondurilor UE pentru achitarea datoriilor și sprijinirea fermierilor.

Demersului Asociației Moldova Fruct s-a alăturat și Asociația Forța fermierilor, spunând că măsurile solicitate sunt absolut necesare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că executivul va lua decizii privind măsurile întreprinse în raport cu producătorii, procesatorii și exportatorii de fructe după evaluarea pagubelor.

„Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al executivului.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Moldova Fruct cere „stare de calamitate în agricultură” după pierderi de până la 100% în livezi

Asociația Moldova Fruct solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare declararea stării de calamitate națională în agricultură. Asociația atenționează asupra pierderilor majore suferite de agricultori după două valuri de înghețuri severe în luna aprilie și de grindină la sfârșitul lunii mai și cere implementarea urgentă a unui set de măsuri pentru sprijinirea sectorului pomicol, transmite IPN.

Potrivit asociației, înghețurile din aprilie și grindina din mai au afectat grav livezile din majoritatea raioanelor, în perioada critică de înflorire și formare a fructelor. Cele mai afectate au fost culturile de cireș, vișin, cais, piersic, prun, păr și măr. Estimările preliminare arată că pierderile generate de înghețurile de primăvară depășesc 70% din recolta estimată în majoritatea zonelor afectate, iar în unele regiuni acestea ajung la 90-100%.

Cultura caisului a înregistrat pierderi semnificative, estimate la 97,25%. Cireșul a fost, de asemenea, grav afectat, cu pierderi de 88,65%. În cazul prunului, daunele au fost estimate la 79,24%. Cultura de piersic a suferit pierderi de 79,10%. Vișinul a fost afectat într-o proporție de 69,65%. În ceea ce privește cultura de măr, pierderile sunt estimate la 51,80%, acestea fiind agravate recent de căderile de grindină.

Potrivit Moldova Fruct producătorii trebuie să investească 835,65 milioane de lei în întreținerea livezilor pentru 2025 și recolta din 2026, dar veniturile actuale nu acoperă aceste costuri, punând în pericol viabilitatea livezilor și exporturile de fructe.

Asociația Moldova Fruct cere Guvernului să finalizeze rapid și transparent evaluarea pagubelor, să elibereze urgent certificate de forță majoră pentru fermieri și să creeze un fond de despăgubire după modelul UE. De asemenea, solicită simplificarea procedurilor fiscale (inclusiv folosirea TVA din cont), compensarea accizelor la motorină, plata restanțelor la subvențiile pentru asigurări agricole și folosirea fondurilor UE pentru achitarea datoriilor și sprijinirea fermierilor.

Demersului Asociației Moldova Fruct s-a alăturat și Asociația Forța fermierilor, spunând că măsurile solicitate sunt absolut necesare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că executivul va lua decizii privind măsurile întreprinse în raport cu producătorii, procesatorii și exportatorii de fructe după evaluarea pagubelor.

„Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al executivului.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025