600 000 de dolari pentru securitatea cibernetică în justiție, oferiți de Japonia

Ministerul Justiției și mai multe instituții din sectorul justiției vor primi echipamente moderne, vor aplica politici noi și instruiri în protecție cibernetică, printr-un proiect finanțat de Guvernul Japoniei și implementat de PNUD Moldova. Inițiativa are un buget de 600 000 de dolari și se va desfășura până în martie 2026, transmite IPN.

Proiectul vizează consolidarea rezilienței cibernetice în sectoarele critice ale Republicii Moldova, cu accent pe instituțiile din sistemul de justiție. Scopul este de a proteja serviciile publice de atacuri informatice și de a menține funcționalitatea sistemului judiciar în condiții de siguranță.

Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat că infrastructura digitală a ministerului joacă un rol important în procesul de reformă a justiției și în parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit ei, investițiile în tehnologii și în politici de securitate sunt esențiale pentru a face față riscurilor tot mai frecvente din spațiul digital.

Ambasadorul Japoniei în Moldova, Yoichiro Yamada, a reiterat angajamentul țării sale de a susține modernizarea sistemului judecătoresc, considerat crucial pentru dezvoltarea unui stat democratic și pentru atragerea de investiții.

Proiectul prevede dotarea instituțiilor beneficiare cu echipamente IT conforme cu standardele internaționale de securitate, elaborarea de politici interne și desfășurarea unui audit de securitate la Institutul Național al Justiției. În baza evaluărilor, vor fi propuse măsuri concrete de îmbunătățire a protecției informatice.

Totodată, angajații vor fi instruiți în domeniul securității cibernetice, iar personalul IT va beneficia de formări specializate. Vor fi desfășurate și campanii de sensibilizare privind importanța protejării datelor și a sistemelor informatice în activitatea justiției.

Potrivit PNUD, aceste măsuri vor contribui la un sistem judiciar mai sigur, eficient și mai bine pregătit pentru provocările digitale.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

600 000 de dolari pentru securitatea cibernetică în justiție, oferiți de Japonia

Ministerul Justiției și mai multe instituții din sectorul justiției vor primi echipamente moderne, vor aplica politici noi și instruiri în protecție cibernetică, printr-un proiect finanțat de Guvernul Japoniei și implementat de PNUD Moldova. Inițiativa are un buget de 600 000 de dolari și se va desfășura până în martie 2026, transmite IPN.

Proiectul vizează consolidarea rezilienței cibernetice în sectoarele critice ale Republicii Moldova, cu accent pe instituțiile din sistemul de justiție. Scopul este de a proteja serviciile publice de atacuri informatice și de a menține funcționalitatea sistemului judiciar în condiții de siguranță.

Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat că infrastructura digitală a ministerului joacă un rol important în procesul de reformă a justiției și în parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit ei, investițiile în tehnologii și în politici de securitate sunt esențiale pentru a face față riscurilor tot mai frecvente din spațiul digital.

Ambasadorul Japoniei în Moldova, Yoichiro Yamada, a reiterat angajamentul țării sale de a susține modernizarea sistemului judecătoresc, considerat crucial pentru dezvoltarea unui stat democratic și pentru atragerea de investiții.

Proiectul prevede dotarea instituțiilor beneficiare cu echipamente IT conforme cu standardele internaționale de securitate, elaborarea de politici interne și desfășurarea unui audit de securitate la Institutul Național al Justiției. În baza evaluărilor, vor fi propuse măsuri concrete de îmbunătățire a protecției informatice.

Totodată, angajații vor fi instruiți în domeniul securității cibernetice, iar personalul IT va beneficia de formări specializate. Vor fi desfășurate și campanii de sensibilizare privind importanța protejării datelor și a sistemelor informatice în activitatea justiției.

Potrivit PNUD, aceste măsuri vor contribui la un sistem judiciar mai sigur, eficient și mai bine pregătit pentru provocările digitale.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025