Negarea foametei din 1946-1947 ar putea fi sancționată penal

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Negarea, justificarea sau minimalizarea în mod public a foametei provocate în anii 1946-1947 de regimul totalitar sovietic pe teritoriul Republicii Moldova ar putea fi pedepsite penal. Un proiect de lege înregistrat în Parlament propune completarea Codului Penal astfel încât aceste fapte să fie sancționate cu închisoare de până la cinci ani, transmite IPN.

Autorii inițiativei legislative, un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, susțin că proiectul are drept scop recunoașterea oficială a foametei din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic împotriva populației autohtone pe criterii sociale și politice.

Potrivit proiectului, Republica Moldova va condamna oficial regimul totalitar sovietic pentru provocarea deliberată a foametei, precum și orice formă de negare, justificare, minimalizare sau denaturare a acestei tragedii. Autorii precizează că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile constituționale și urmează să fie sancționate conform legislației.

Documentul mai stabilește obligații pentru autoritățile publice centrale și locale, care vor trebui să contribuie la cercetarea și păstrarea memoriei victimelor, să includă subiectul foametei în programele educaționale, să sprijine ridicarea de monumente și memoriale, precum și să faciliteze accesul cercetătorilor la arhivele privind perioada 1946-1947.

Totodată, informațiile referitoare la foamete și consecințele acesteia vor fi considerate de interes public major, fără a fi aplicate restricțiile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Autorii proiectului argumentează că, spre deosebire de alte state din regiune, Republica Moldova nu are o lege-cadru care să reglementeze statutul juridic și memorial al foametei din 1946-1947. Ei susțin că actualul Cod Penal sancționează doar negarea Holocaustului, iar extinderea prevederilor este necesară pentru protejarea memoriei victimelor foametei și deportărilor din perioada regimului comunist.

Teatrul de Artă din Chișinău prezintă spectacolul „Un bărbat și mai multe femei” de Leonid Zorin, în regia lui Eugeniu Matcovschi /Centrul Cultural Odeon /ora 18:00/.

Continuă expoziția „Opera necunoscută a maeștrilor basarabeni” /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /30 iulie-16 august/.

Continuă expoziția personală Fără titlu a artistului Konstantin Benkovich organizată de Muzeul Național de Artă al Moldovei, în parteneriat cu Fundația ALT /MNAM /30 iulie-30 august/.

Continuă expoziția imersivă inspirată din mitologia și folclorul mistic al Republicii Moldova „Pădurea”, realizată de Milen Chelea /Galeria Plai / 23 iulie-6 august/.

Continuă expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /22 iulie-4 septembrie/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Negarea foametei din 1946-1947 ar putea fi sancționată penal

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Negarea, justificarea sau minimalizarea în mod public a foametei provocate în anii 1946-1947 de regimul totalitar sovietic pe teritoriul Republicii Moldova ar putea fi pedepsite penal. Un proiect de lege înregistrat în Parlament propune completarea Codului Penal astfel încât aceste fapte să fie sancționate cu închisoare de până la cinci ani, transmite IPN.

Autorii inițiativei legislative, un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, susțin că proiectul are drept scop recunoașterea oficială a foametei din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic împotriva populației autohtone pe criterii sociale și politice.

Potrivit proiectului, Republica Moldova va condamna oficial regimul totalitar sovietic pentru provocarea deliberată a foametei, precum și orice formă de negare, justificare, minimalizare sau denaturare a acestei tragedii. Autorii precizează că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile constituționale și urmează să fie sancționate conform legislației.

Documentul mai stabilește obligații pentru autoritățile publice centrale și locale, care vor trebui să contribuie la cercetarea și păstrarea memoriei victimelor, să includă subiectul foametei în programele educaționale, să sprijine ridicarea de monumente și memoriale, precum și să faciliteze accesul cercetătorilor la arhivele privind perioada 1946-1947.

Totodată, informațiile referitoare la foamete și consecințele acesteia vor fi considerate de interes public major, fără a fi aplicate restricțiile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Autorii proiectului argumentează că, spre deosebire de alte state din regiune, Republica Moldova nu are o lege-cadru care să reglementeze statutul juridic și memorial al foametei din 1946-1947. Ei susțin că actualul Cod Penal sancționează doar negarea Holocaustului, iar extinderea prevederilor este necesară pentru protejarea memoriei victimelor foametei și deportărilor din perioada regimului comunist.

Fermierii români au protestat joi la București față de interzicerea exporturilor de oi și capre, reclamând pierderi de sute de milioane de euro și cerând intervenția autorităților. Manifestația a degenerat în îmbrânceli cu jandarmii, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, relatează Digi24, citat de IPN.

Protestul a început în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, unde crescători din mai multe județe au cerut să discute cu conducerea instituției. Ulterior, fermierii s-au deplasat în Piața Victoriei, în fața Guvernului, unde s-au adunat aproximativ cinci mii de persoane. Aceștia au cerut reluarea exporturilor, despăgubiri pentru pierderile suferite și demisia conducerii ANSVSA.

Manifestația are loc pe fondul crizei din sectorul zootehnic, afectat de pesta micilor rumegătoare și de restricțiile sanitar-veterinare. Comisia Europeană a prelungit până pe 31 decembrie interdicția exporturilor de ovine și caprine din România către țările terțe, după apariția unui focar de boală în județul Mureș.

Fermierii susțin că restricțiile au blocat reluarea exporturilor către țările arabe, iar pierderile pentru acest an ar putea depăși 300 de milioane de euro. Aceștia cer deblocarea urgentă a comerțului și măsuri de sprijin pentru fermele afectate.

Conducerea ANSVSA a anunțat convocarea unei celule de criză și a declarat că instituția discută cu reprezentanții Comisiei Europene pentru identificarea unor soluții.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025