Aproape 950 de baraje din țară sunt în stare nesatisfăcătoare, parțial distruse sau distruse, iar peste 800 de iazuri și lacuri au un volum redus de apă ori sunt secate. Situația sporește riscurile pentru securitatea hidrotehnică și agravează efectele secetei și ale schimbărilor climatice. Subiectul a fost discutat la consultările publice privind exploatarea obiectivelor acvatice, organizate de Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde, transmite IPN.
Victoria Gratii, secretară de stat la Ministerul Mediului, a declarat că au fost inventariate circa 7 mii de iazuri și lacuri, iar evaluarea tehnică a vizat peste 3 500 de baraje. Dintre lacurile de acumulare, doar 42 sunt în proprietatea statului și administrate de Agenția „Apele Moldovei”, în timp ce aproximativ 200 de obiective se află încă în proces de delimitare a proprietății.
Autoritățile atrag atenția că numai 971 de iazuri și lacuri dispun de regulamente de exploatare, deși acestea sunt obligatorii. Totodată, aproximativ 30% dintre obiectivele acvatice sunt afectate de secare, pe fondul colmatării, evaporării accentuate și reducerii debitelor naturale, fenomene amplificate de schimbările climatice. Printre problemele identificate se numără și degradarea construcțiilor hidrotehnice, lipsa documentației tehnice și existența unui număr mare de acumulări de apă construite fără autorizație.
Potrivit Ministerul Mediului, anul trecut au fost înăsprite regulile privind exploatarea iazurilor și lacurilor. Noile prevederi stabilesc obligativitatea coordonării golirii bazinelor acvatice cu „Apele Moldovei” și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și instruirea proprietarilor privind aplicarea regulamentelor de exploatare. De asemenea, a fost aprobată o metodologie pentru identificarea barajelor care urmează să fie lichidate, în funcție de starea lor tehnică și impactul asupra mediului.
În același timp, reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului au precizat că, pe parcursul anului trecut, au fost efectuate 78 de controale planificate și 23 inopinate. În urma verificărilor au fost întocmite 75 de procese-verbale și aplicate sancțiuni în valoare de circa 290 de mii de lei. Cele mai frecvente încălcări au vizat lipsa regulamentelor de exploatare, utilizarea apei fără autorizație și bararea ilegală a cursurilor de apă.
Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.