Mediul de afaceri critică proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027 și cere consultări extinse

Mediul de afaceri critică proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027 și cere extinderea consultărilor publice, astfel încât forma finală a documentului să reflecte mai bine realitățile economice. În cadrul unor dezbateri organizate de IDIS „Viitorul”, s-a menționat că uniformizarea cotelor și înăsprirea fiscalității ar putea avea efecte negative, existând și riscul ca unele măsuri să fie interpretate eronat drept cerințe ale Uniunii Europene, transmite IPN.

Printre principalele preocupări se numără eliminarea cotelor reduse de TVA, modificarea mai multor linii de impozitare și schimbarea abordării privind controalele fiscale, de la controale planificate la unele inopinate. În opinia mediului de afaceri, aceste măsuri ar putea influența direct prețurile, costurile și competitivitatea economiei.

Sectorul HoReCa avertizează că eliminarea cotei reduse de TVA ar putea afecta direct activitatea din alimentația publică. Antreprenoarea Aneta Zasavițchi a amintit că TVA de 8%, introdusă în 2018, a contribuit la creșterea transparenței și a veniturilor bugetare. Ea a cerut continuarea consultărilor cu fiecare sector vizat.

Și sectorul horticol și al exporturilor de fructe și-a exprimat rezervele. Reprezentanta Asociației Moldova Fruct, Nadejda Rusu, a menționat că modificările propuse vizează nu doar regimul preferențial de TVA, ci și mai multe facilități fiscale și sociale importante pentru producători și exportatori, subliniind necesitatea unei analize detaliate înainte de adoptare.

Critici au venit și din partea sectorului de infrastructură. Președintele Asociației Drumarilor Antreprenori, Boris Gherasim, a declarat că mediul economic nu dispune de suficiente informații privind prioritățile investiționale și dezvoltarea infrastructurii.

Totodată, reprezentanți ai sectorului fitotehnic avertizează că uniformizarea impozitării persoanelor fizice ar putea genera dezechilibre și creșterea poverii fiscale pentru producători și comercianți.

Participanții la dezbateri le-au cerut autorităților să revizuiască proiectul și să extindă consultările publice. Totodată, propunerile formulate urmează să fie transmise Guvernului și Parlamentului.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mediul de afaceri critică proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027 și cere consultări extinse

Mediul de afaceri critică proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2027 și cere extinderea consultărilor publice, astfel încât forma finală a documentului să reflecte mai bine realitățile economice. În cadrul unor dezbateri organizate de IDIS „Viitorul”, s-a menționat că uniformizarea cotelor și înăsprirea fiscalității ar putea avea efecte negative, existând și riscul ca unele măsuri să fie interpretate eronat drept cerințe ale Uniunii Europene, transmite IPN.

Printre principalele preocupări se numără eliminarea cotelor reduse de TVA, modificarea mai multor linii de impozitare și schimbarea abordării privind controalele fiscale, de la controale planificate la unele inopinate. În opinia mediului de afaceri, aceste măsuri ar putea influența direct prețurile, costurile și competitivitatea economiei.

Sectorul HoReCa avertizează că eliminarea cotei reduse de TVA ar putea afecta direct activitatea din alimentația publică. Antreprenoarea Aneta Zasavițchi a amintit că TVA de 8%, introdusă în 2018, a contribuit la creșterea transparenței și a veniturilor bugetare. Ea a cerut continuarea consultărilor cu fiecare sector vizat.

Și sectorul horticol și al exporturilor de fructe și-a exprimat rezervele. Reprezentanta Asociației Moldova Fruct, Nadejda Rusu, a menționat că modificările propuse vizează nu doar regimul preferențial de TVA, ci și mai multe facilități fiscale și sociale importante pentru producători și exportatori, subliniind necesitatea unei analize detaliate înainte de adoptare.

Critici au venit și din partea sectorului de infrastructură. Președintele Asociației Drumarilor Antreprenori, Boris Gherasim, a declarat că mediul economic nu dispune de suficiente informații privind prioritățile investiționale și dezvoltarea infrastructurii.

Totodată, reprezentanți ai sectorului fitotehnic avertizează că uniformizarea impozitării persoanelor fizice ar putea genera dezechilibre și creșterea poverii fiscale pentru producători și comercianți.

Participanții la dezbateri le-au cerut autorităților să revizuiască proiectul și să extindă consultările publice. Totodată, propunerile formulate urmează să fie transmise Guvernului și Parlamentului.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025