Nereguli la bănci și prestatori de plăți: taxe ilegale pentru reclamații și clauze abuzive

Mai multe instituții financiare aplicau comisioane pentru investigarea reclamațiilor, inclusiv în cazuri de tranzacții neautorizate. În urma unor controale, CNPF a constatat aplicarea unor taxe cuprinse între 1 și 35 de euro per tranzacție. Acestea erau percepute, deși verificarea unor astfel de situații reprezintă o obligație legală a prestatorilor de servicii financiare și nu ar trebui tarifată separat.

Verificările au scos la iveală și alte practici care afectau consumatorii. Comisia Națională a Pieței Financiare menționează că unele bănci au stabilit contractual că, în cazul în care clientul a pierdut sau i-a fost furat cardul bancar și cu acesta au fost efectuate operațiuni de plată neautorizate, atunci clientul trebuia să plătească o taxă de până la 2 500 de lei, deși plafonul legal maxim permis este de 500 de lei.

În domeniul creditării, CNPF a constatat erori la calcularea dobânzilor în cazul unor credite ipotecare. Autoritatea a dispus recalcularea sumelor și restituirea dobânzilor încasate neconform pentru 645 de contracte. Totodată, la o bancă a fost interzisă practica prin care costul real al creditului era prezentat într-un mod care putea induce în eroare consumatorii.

În cadrul controlului au fost depistate și cazuri în care clienților li se ofereau termene mai scurte decât cele prevăzute de lege pentru contestarea tranzacțiilor neautorizate. În loc de termenul legal de până la 13 luni, unele contracte impuneau notificarea în doar câteva zile sau luni, creând impresia falsă că utilizatorii își pierd drepturile.

Printre abaterile constatate se numără și clauze care permiteau blocarea cardurilor sau a aplicațiilor bancare în condiții neprevăzute de lege, precum și taxe percepute pentru închiderea anticipată a unor pachete de servicii. CNPF precizează că majoritatea entităților verificate au început deja să remedieze deficiențele, iar în cazurile în care consumatorii au fost prejudiciați financiar, sumele urmează să fie rambursate conform legii.

Ministerul Apărării își propune ca, până în 2028, cel puțin 60% din zonele prioritare ale infrastructurii critice să fie protejate cu sisteme de detectare și neutralizare a dronelor. În prezent, susțin autoritățile, acoperirea cu astfel de sisteme este limitată. Prevederea se regăsește în Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, transmite IPN.

Potrivit documentului, Armata Națională va fi modernizată prin dezvoltarea capacităților de supraveghere, radiolocație și avertizare timpurie, precum și prin dotarea cu sisteme anti-dronă. Sunt prevăzute și modernizarea comunicațiilor militare, a sistemelor de comandă și control, precum și consolidarea securității cibernetice.

Programul prevede și creșterea mobilității militare, prin dezvoltarea capacităților logistice, medicale și de transport pentru deplasarea rapidă a forțelor.

Până în 2028, Guvernul intenționează să finalizeze tabăra militară de la Băcioi și să modernizeze cel puțin 18 obiective militare. Tot până atunci, structura de radiolocație și avertizare timpurie ar urma să atingă un nivel de dotare tehnică de cel puțin 35% și un grad de asigurare cu personal de minimum 55%.

În domeniul rezilienței naționale, autoritățile își propun operaționalizarea integrală a Registrului de stat al resurselor de apărare și digitalizarea evidenței resurselor umane, materiale și tehnice. De asemenea, vor fi organizate anual cel puțin două exerciții interinstituționale majore.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Nereguli la bănci și prestatori de plăți: taxe ilegale pentru reclamații și clauze abuzive

Mai multe instituții financiare aplicau comisioane pentru investigarea reclamațiilor, inclusiv în cazuri de tranzacții neautorizate. În urma unor controale, CNPF a constatat aplicarea unor taxe cuprinse între 1 și 35 de euro per tranzacție. Acestea erau percepute, deși verificarea unor astfel de situații reprezintă o obligație legală a prestatorilor de servicii financiare și nu ar trebui tarifată separat.

Verificările au scos la iveală și alte practici care afectau consumatorii. Comisia Națională a Pieței Financiare menționează că unele bănci au stabilit contractual că, în cazul în care clientul a pierdut sau i-a fost furat cardul bancar și cu acesta au fost efectuate operațiuni de plată neautorizate, atunci clientul trebuia să plătească o taxă de până la 2 500 de lei, deși plafonul legal maxim permis este de 500 de lei.

În domeniul creditării, CNPF a constatat erori la calcularea dobânzilor în cazul unor credite ipotecare. Autoritatea a dispus recalcularea sumelor și restituirea dobânzilor încasate neconform pentru 645 de contracte. Totodată, la o bancă a fost interzisă practica prin care costul real al creditului era prezentat într-un mod care putea induce în eroare consumatorii.

În cadrul controlului au fost depistate și cazuri în care clienților li se ofereau termene mai scurte decât cele prevăzute de lege pentru contestarea tranzacțiilor neautorizate. În loc de termenul legal de până la 13 luni, unele contracte impuneau notificarea în doar câteva zile sau luni, creând impresia falsă că utilizatorii își pierd drepturile.

Printre abaterile constatate se numără și clauze care permiteau blocarea cardurilor sau a aplicațiilor bancare în condiții neprevăzute de lege, precum și taxe percepute pentru închiderea anticipată a unor pachete de servicii. CNPF precizează că majoritatea entităților verificate au început deja să remedieze deficiențele, iar în cazurile în care consumatorii au fost prejudiciați financiar, sumele urmează să fie rambursate conform legii.

Agenția de presă IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică la tema:

„Reforma APL: Ce modificări legislative sunt esențiale pentru implementarea cu succes a acesteia?”

Dezbaterea are loc joi, 23 iulie 2026, cu începere de la ora 12:00, în Sala de conferințe, str-la Teatrului, 2/2, etajul 3, Oficiul IPN.  

Participanți:  

  • Eremei Priseajniuc – expert în administrație publică
  • Alexandru Arsenie – expert în drept constituțional

Moderator:
Lilia Burakovski

Durata dezbaterii – 60 min.

Ultimele 15 minute jurnaliștii vor putea adresa întrebări participanților la dezbatere.  

De asemenea, dezbaterea poate fi urmărită on-line pe:
Canalul de Youtube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă;

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa participanților întrebări, în timpul dezbaterii, prin intermediul paginii de Facebook a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.  

Organele de presă pot utiliza înregistrările video ale IPN pentru realizarea propriilor produse media.  

E-mail[email protected]

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025