Cel de-al doilea Raport Național Voluntar privind implementarea Agendei 2030, prezentat de Guvern

Comunicat de presă

Raportul Național Voluntar privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost prezentat, astăzi, la Guvern. Documentul reflectă progresele înregistrate de țara noastră în perioada 2020–2024, dar și prioritățile pentru următoarea etapă de dezvoltare, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, Organizației Națiunilor Unite (ONU), Biroului Național de Statistică, a societății civile, tinerilor și partenerilor de dezvoltare.

Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că Raportul Național Voluntar oferă o evaluare clară a progreselor realizate și contribuie la orientarea acțiunilor pentru următoarea perioadă:

„Întrebarea-cheie la care răspunde acest raport este în ce măsură am reușit să devenim mai rezilienți și să le oferim cetățenilor noștri posibilitatea de a avea un trai decent. La fel de important este să înțelegem dacă, în următorii cinci ani, putem face acest lucru mai rapid și mai eficient. Guvernul va continua să investească în oameni — prin sprijin social mai bun, acces facilitat la servicii medicale și educație de calitate”.

„Acest Raport nu este doar un exercițiu de raportare, ci un act real de responsabilitate față de oameni și față de comunitatea internațională. Republica Moldova și-a accelerat agenda de reforme, și-a aprofundat parcursul de integrare europeană și a demonstrat o reziliență pe care puține economii mici o pot egala. Raportul oferă o evaluare onestă a acestei determinări”, a menționat Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Republica Moldova, Yesim Oruc.

Raportul arată că, în ultimii ani, Republica Moldova a avansat în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în pofida crizelor suprapuse: pandemia COVID-19, criza energetică, inflația ridicată și efectele războiului din Ucraina. Intervențiile publice și sprijinul partenerilor de dezvoltare au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, protejarea populației vulnerabile și continuarea reformelor orientate spre integrarea europeană.

Documentul evidențiază progrese în mai multe domenii: consolidarea protecției sociale, extinderea sprijinului pentru populația vulnerabilă, investiții în sănătate, educație și infrastructură socială, îmbunătățirea accesului la apă și sanitație, consolidarea securității energetice și dezvoltarea cadrului pentru acțiuni climatice.

Totodată, raportul constată revenirea economiei pe o traiectorie pozitivă în anii 2023–2024, creșterea rolului întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea sectorului tehnologiilor informaționale și extinderea digitalizării serviciilor publice. Modernizarea infrastructurii de transport și conectivitate a contribuit, de asemenea, la apropierea serviciilor și oportunităților de cetățeni.

Raportul subliniază și progresele în domeniul egalității de gen, statului de drept și siguranței umane, inclusiv prin consolidarea cadrului legal și instituțional privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie.

Un rol important în aceste progrese l-au avut parteneriatele externe. Sprijinul financiar și tehnic oferit de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alți parteneri de dezvoltare a susținut stabilitatea, modernizarea administrației publice, digitalizarea serviciilor și alinierea Republicii Moldova la standardele europene.

În același timp, documentul indică prioritățile pentru perioada următoare: reducerea inegalităților dintre mediul rural și urban, consolidarea capacităților instituționale, accelerarea tranziției verzi, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea sistemelor de date pentru politici publice bazate pe dovezi.

Guvernul va utiliza concluziile Raportului Național Voluntar pentru a orienta mai bine politicile publice, investițiile și reformele din următorii ani. Documentul reconfirmă angajamentul țării noastre de a avansa pe calea dezvoltării durabile, de a consolida instituțiile publice și de a construi un stat mai rezilient, mai incluziv și mai aproape de cetățeni.

Raportul Național Voluntar 2026, elaborat cu susținerea agențiilor ONU: PNUD, UNICEF, UNFPA și Oficiului Coordonatoarei Rezidente ONU, va fi prezentat de Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul Forumului Politic la Nivel Înalt al Organizației Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

Decizia Curții de Apel Centru privind dizolvarea celor patru formațiuni politice are la bază un mecanism legal introdus după declararea Partidului „Șor” drept neconstituțional în 2023. Directoarea adjunctă a ADEPT și secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte, a explicat pentru IPN că acest mecanism urmărește să împiedice continuarea activității unui partid declarat neconstituțional sub o altă denumire.

Potrivit expertei, legislația prevede că, în cazul în care instanța constată existența unei succesiuni politice între un partid declarat neconstituțional și o altă formațiune, Ministerul Justiției este obligat să solicite dizolvarea acesteia. Experta susține că mecanismul nu reprezintă o lege adoptată împotriva unor partide concrete, ci un instrument general aplicabil, introdus în Legea privind partidele politice.

„Mecanismul de succesor a fost creat tocmai pentru a preveni reîncarnarea unui partid declarat neconstituțional sub altă formă juridică”, a precizat Polina Panainte.

Potrivit ei, Comisia de la Veneția nu a analizat un partid anume și nici cazul Partidului „Șor”, dar a precizat că limitarea activității unei formațiuni politice poate fi justificată doar în situații excepționale, dacă sunt respectate garanții clare și este demonstrată necesitatea unei astfel de măsuri.

Polina Panainte a subliniat că dizolvarea unui partid succesor nu poate fi dispusă automat, ci necesită o analiză individuală și probe concrete privind existența unei succesiuni politice.

În acest caz, Curtea de Apel a analizat criteriile prevăzute de lege pentru stabilirea unei astfel de legături. Printre elementele reținute de instanță se numără congresul organizat la Moscova, la 6 iulie 2025, unde liderii celor patru formațiuni au anunțat constituirea blocului politic „Victorie – Победа”, în prezența lui Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare.

Curtea de Apel Centru a dispus miercuri dizolvarea partidelor „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, constatând că acestea sunt succesoare ale Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Deocamdată, instanța a publicat doar dispozitivul hotărârilor, fără motivarea integrală a acestora. Deciziile pot fi contestate în condițiile prevăzute de lege.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Cel de-al doilea Raport Național Voluntar privind implementarea Agendei 2030, prezentat de Guvern

Comunicat de presă

Raportul Național Voluntar privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost prezentat, astăzi, la Guvern. Documentul reflectă progresele înregistrate de țara noastră în perioada 2020–2024, dar și prioritățile pentru următoarea etapă de dezvoltare, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, Organizației Națiunilor Unite (ONU), Biroului Național de Statistică, a societății civile, tinerilor și partenerilor de dezvoltare.

Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că Raportul Național Voluntar oferă o evaluare clară a progreselor realizate și contribuie la orientarea acțiunilor pentru următoarea perioadă:

„Întrebarea-cheie la care răspunde acest raport este în ce măsură am reușit să devenim mai rezilienți și să le oferim cetățenilor noștri posibilitatea de a avea un trai decent. La fel de important este să înțelegem dacă, în următorii cinci ani, putem face acest lucru mai rapid și mai eficient. Guvernul va continua să investească în oameni — prin sprijin social mai bun, acces facilitat la servicii medicale și educație de calitate”.

„Acest Raport nu este doar un exercițiu de raportare, ci un act real de responsabilitate față de oameni și față de comunitatea internațională. Republica Moldova și-a accelerat agenda de reforme, și-a aprofundat parcursul de integrare europeană și a demonstrat o reziliență pe care puține economii mici o pot egala. Raportul oferă o evaluare onestă a acestei determinări”, a menționat Coordonatoarea Rezidentă a Organizației Națiunilor Unite în Republica Moldova, Yesim Oruc.

Raportul arată că, în ultimii ani, Republica Moldova a avansat în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în pofida crizelor suprapuse: pandemia COVID-19, criza energetică, inflația ridicată și efectele războiului din Ucraina. Intervențiile publice și sprijinul partenerilor de dezvoltare au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, protejarea populației vulnerabile și continuarea reformelor orientate spre integrarea europeană.

Documentul evidențiază progrese în mai multe domenii: consolidarea protecției sociale, extinderea sprijinului pentru populația vulnerabilă, investiții în sănătate, educație și infrastructură socială, îmbunătățirea accesului la apă și sanitație, consolidarea securității energetice și dezvoltarea cadrului pentru acțiuni climatice.

Totodată, raportul constată revenirea economiei pe o traiectorie pozitivă în anii 2023–2024, creșterea rolului întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea sectorului tehnologiilor informaționale și extinderea digitalizării serviciilor publice. Modernizarea infrastructurii de transport și conectivitate a contribuit, de asemenea, la apropierea serviciilor și oportunităților de cetățeni.

Raportul subliniază și progresele în domeniul egalității de gen, statului de drept și siguranței umane, inclusiv prin consolidarea cadrului legal și instituțional privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței în familie.

Un rol important în aceste progrese l-au avut parteneriatele externe. Sprijinul financiar și tehnic oferit de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alți parteneri de dezvoltare a susținut stabilitatea, modernizarea administrației publice, digitalizarea serviciilor și alinierea Republicii Moldova la standardele europene.

În același timp, documentul indică prioritățile pentru perioada următoare: reducerea inegalităților dintre mediul rural și urban, consolidarea capacităților instituționale, accelerarea tranziției verzi, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea sistemelor de date pentru politici publice bazate pe dovezi.

Guvernul va utiliza concluziile Raportului Național Voluntar pentru a orienta mai bine politicile publice, investițiile și reformele din următorii ani. Documentul reconfirmă angajamentul țării noastre de a avansa pe calea dezvoltării durabile, de a consolida instituțiile publice și de a construi un stat mai rezilient, mai incluziv și mai aproape de cetățeni.

Raportul Național Voluntar 2026, elaborat cu susținerea agențiilor ONU: PNUD, UNICEF, UNFPA și Oficiului Coordonatoarei Rezidente ONU, va fi prezentat de Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul Forumului Politic la Nivel Înalt al Organizației Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

Cel de-al doilea Raport Național Voluntar privind implementarea Agendei 2030, prezentat de Guvern

Duma de Stat a Rusiei a adoptat un pachet de legi care restricționează semnificativ drepturile cetățenilor ruși plecați din țară...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025