Invocarea necesității de a proteja compatrioții și cetățenii ruși din afara Federației Ruse nu reprezintă o noutate în politica Moscovei, ci un argument folosit de-a lungul secolelor pentru justificarea extinderii influenței sale. Opinia aparține lui Anneli Ute Gabanyi, doctor în științe politice din Germania și cercetător principal la Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă din München și la Institutul de Studii Internaționale și de Securitate din Berlin, fiind exprimată în cadrul dezbaterii publice „Apărarea concetățenilor și compatrioților: de la Hitler la Putin, prin regiunea transnistreană”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei, argumentul protejării populațiilor aflate în afara frontierelor statului rus a fost utilizat în diferite perioade istorice și nu poate fi asociat exclusiv cu actuala conducere de la Kremlin.
Potrivit cercetătoarei, această abordare poate fi urmărită încă din secolul al XVIII-lea, când Imperiul Rus invoca protecția creștinilor ortodocși aflați sub dominația Imperiului Otoman. În secolul al XIX-lea, justificarea a fost înlocuită de ideea protejării popoarelor slave din Europa, iar în perioada Războiului Rece, Moscova a invocat necesitatea apărării și extinderii sistemului socialist în statele aflate în sfera sa de influență.
Anneli Ute Gabanyi a remarcat că argumente similare au fost utilizate și de Germania nazistă înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit ei, regimul lui Adolf Hitler a invocat presupuse persecuții împotriva minorităților germane pentru a justifica anexarea unor teritorii și extinderea influenței Berlinului în Europa Centrală și de Est. Experta a amintit cazul regiunii sudete din Cehoslovacia, precum și anexarea Austriei, unde propaganda nazistă susținea că populația germană are nevoie de protecția Reichului.
Cercetătoarea a atras atenția și asupra asemănărilor dintre metodele utilizate de regimul nazist și cele folosite astăzi de Federația Rusă. Potrivit ei, atât Germania nazistă, cât și Kremlinul au formulat în anumite situații revendicări despre care știau că nu pot fi acceptate de partea adversă, creând astfel pretexte pentru escaladare. De asemenea, ea a făcut referire la așa-numitele operațiuni „sub steag fals”, utilizate pentru justificarea unor intervenții militare.
Referindu-se la decretul semnat recent de Vladimir Putin privind facilitarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană, Anneli Ute Gabanyi a declarat că documentul trebuie analizat și în contextul situației actuale a Federației Ruse. Potrivit ei, Moscova încearcă să transmită semnale de forță într-un moment în care se confruntă cu dificultăți pe plan militar, economic și diplomatic.
Anneli Ute Gabanyi menționează că războiul din Ucraina nu a produs rezultatele așteptate de Kremlin, iar Rusia încearcă să compenseze pierderea influenței prin măsuri și mesaje cu puternică încărcătură simbolică.
Potrivit cercetătoarei, unul dintre motivele pentru care scenariul aplicat în alte regiuni separatiste este dificil de realizat în regiunea transnistreană ține de lipsa unei frontiere comune cu Federația Rusă. Ea a amintit că, spre deosebire de alte teritorii ocupate sau controlate de Moscova, regiunea transnistreană este izolată geografic de Rusia, ceea ce limitează posibilitățile unei integrări directe.
Dezbaterea publică „Apărarea concetățenilor și compatrioților: de la Hitler la Putin, prin regiunea transnistreană” este ediția a 62-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.