Accesibilitatea școlară în Moldova rămâne o provocare pentru copiii cu cerințe speciale

Multe școli și grădinițe din Republica Moldova rămân insuficient adaptate pentru copiii și tinerii cu dizabilități, iar incluziunea acestora în sistemul educațional este adesea mai degrabă formală decât efectivă. Reprezentanții societății civile atrag atenția că lipsa infrastructurii accesibile, inclusiv a grupurilor sanitare adaptate, continuă să limiteze participarea deplină a elevilor cu dizabilități la viața școlară.

Accesibilitate limitată în instituții

Specialista în relații publice din cadrul Asociației „Motivație”, Victoria Boțan, a precizat pentru IPN că multe instituții de învățământ rămân doar parțial adaptate necesităților copiilor și tinerilor cu dizabilități. Potrivit Hărții Accesibilității realizate de organizație, doar 10 din cele 237 de instituții evaluate sunt considerate complet accesibile.

Asociația constată totuși o deschidere mai mare în societate față de educația incluzivă, dar subliniază că persistă provocări legate de infrastructura incomplet adaptată, lipsa cadrelor de sprijin și insuficiența resurselor educaționale adecvate.

Integrare adesea formală

Reprezentanții organizației atrag atenția că, în unele cazuri, integrarea elevilor cu dizabilități în școlile de masă rămâne doar formală. Deși aceștia sunt înscriși în instituții, participarea lor efectivă la ore și activități este uneori limitată de lipsa condițiilor adecvate.

În acest context, este subliniată necesitatea investițiilor constante în accesibilitate, formării cadrelor didactice și monitorizării reale a implementării standardelor de incluziune.

Școli doar parțial adaptate

Directorul de program al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Gheorghe Bosîi, afirmă că majoritatea instituțiilor de învățământ sunt în prezent doar parțial accesibile. Potrivit juristului, o instituție adaptată trebuie să permită accesul fără bariere încă de la intrare: fără scări, cu uși suficient de largi și fără praguri.

El precizează că, pe lângă rampe și uși adaptate, sunt necesare și grupuri sanitare accesibile, precum și soluții de organizare a claselor la parter pentru elevii cu mobilitate redusă.

Adaptări și standarde de accesibilitate

Pentru elevii cu deficiențe de vedere sunt necesare elemente de orientare și siguranță, precum marcaje tactile sau semnalizare vizuală contrastantă. Specialiștii subliniază că accesibilizarea trebuie făcută independent de existența unor cazuri concrete, în conformitate cu legislația și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Progrese, dar inegalități persistente

Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică menționează că în ultimii ani au fost înregistrate progrese în adaptarea instituțiilor de învățământ, însă nivelul de accesibilitate rămâne inegal între regiuni.

În unele școli au fost modernizate blocurile sanitare și amenajate rampe, iar în cadrul proiectului „Școlile Model” sunt implementate soluții complete de accesibilizare, inclusiv lifturi și infrastructură adaptată.

Tot mai mulți copii în școlile generale

Datele din Raportul anual al Oficiului Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova pentru anul 2025 arată că numărul copiilor cu dizabilități înscriși în școli speciale a scăzut de la 627 în anul de studii 2019-2020 la 523 în 2024-2025.

Potrivit raportului, această evoluție indică o creștere a accesului copiilor cu dizabilități în instituțiile de învățământ general. Cu toate acestea, persistă probleme legate de accesibilitatea infrastructurii școlare: puțin peste 70% de instituții de învățământ dispun de rampe de acces, iar circa 40% din acestea oferă facilități adaptate, precum mobilier special, bare de sprijin sau grupuri sanitare accesibile.

Asociația Jurnaliștilor de Mediu organizează evenimentul „Școală veche – timpuri noi”, în cadrul unui program de granturi, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de asociația EcoContact /Satul Suhuluceni, raionul Telenești /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (1-2 august) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

Continuă expoziția în câmp deschis TehAgroFest 2026 /Comuna Tohatin, extravilan, Drumul M14 /30 iulie – 1 august/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /1-2 august/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Accesibilitatea școlară în Moldova rămâne o provocare pentru copiii cu cerințe speciale

Multe școli și grădinițe din Republica Moldova rămân insuficient adaptate pentru copiii și tinerii cu dizabilități, iar incluziunea acestora în sistemul educațional este adesea mai degrabă formală decât efectivă. Reprezentanții societății civile atrag atenția că lipsa infrastructurii accesibile, inclusiv a grupurilor sanitare adaptate, continuă să limiteze participarea deplină a elevilor cu dizabilități la viața școlară.

Accesibilitate limitată în instituții

Specialista în relații publice din cadrul Asociației „Motivație”, Victoria Boțan, a precizat pentru IPN că multe instituții de învățământ rămân doar parțial adaptate necesităților copiilor și tinerilor cu dizabilități. Potrivit Hărții Accesibilității realizate de organizație, doar 10 din cele 237 de instituții evaluate sunt considerate complet accesibile.

Asociația constată totuși o deschidere mai mare în societate față de educația incluzivă, dar subliniază că persistă provocări legate de infrastructura incomplet adaptată, lipsa cadrelor de sprijin și insuficiența resurselor educaționale adecvate.

Integrare adesea formală

Reprezentanții organizației atrag atenția că, în unele cazuri, integrarea elevilor cu dizabilități în școlile de masă rămâne doar formală. Deși aceștia sunt înscriși în instituții, participarea lor efectivă la ore și activități este uneori limitată de lipsa condițiilor adecvate.

În acest context, este subliniată necesitatea investițiilor constante în accesibilitate, formării cadrelor didactice și monitorizării reale a implementării standardelor de incluziune.

Școli doar parțial adaptate

Directorul de program al Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Gheorghe Bosîi, afirmă că majoritatea instituțiilor de învățământ sunt în prezent doar parțial accesibile. Potrivit juristului, o instituție adaptată trebuie să permită accesul fără bariere încă de la intrare: fără scări, cu uși suficient de largi și fără praguri.

El precizează că, pe lângă rampe și uși adaptate, sunt necesare și grupuri sanitare accesibile, precum și soluții de organizare a claselor la parter pentru elevii cu mobilitate redusă.

Adaptări și standarde de accesibilitate

Pentru elevii cu deficiențe de vedere sunt necesare elemente de orientare și siguranță, precum marcaje tactile sau semnalizare vizuală contrastantă. Specialiștii subliniază că accesibilizarea trebuie făcută independent de existența unor cazuri concrete, în conformitate cu legislația și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Progrese, dar inegalități persistente

Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică menționează că în ultimii ani au fost înregistrate progrese în adaptarea instituțiilor de învățământ, însă nivelul de accesibilitate rămâne inegal între regiuni.

În unele școli au fost modernizate blocurile sanitare și amenajate rampe, iar în cadrul proiectului „Școlile Model” sunt implementate soluții complete de accesibilizare, inclusiv lifturi și infrastructură adaptată.

Tot mai mulți copii în școlile generale

Datele din Raportul anual al Oficiului Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova pentru anul 2025 arată că numărul copiilor cu dizabilități înscriși în școli speciale a scăzut de la 627 în anul de studii 2019-2020 la 523 în 2024-2025.

Potrivit raportului, această evoluție indică o creștere a accesului copiilor cu dizabilități în instituțiile de învățământ general. Cu toate acestea, persistă probleme legate de accesibilitatea infrastructurii școlare: puțin peste 70% de instituții de învățământ dispun de rampe de acces, iar circa 40% din acestea oferă facilități adaptate, precum mobilier special, bare de sprijin sau grupuri sanitare accesibile.

Asociația Forța Fermierilor susține că sectorul cerealier și oleaginos traversează o criză profundă, agravată în ultimele cinci luni de scumpirea carburanților și a fertilizanților, stagnarea prețurilor la grâu și lipsa subvențiilor. În acest context, agricultorii solicită Guvernului un set de măsuri urgente pentru a evita agravarea situației, transmite IPN.

Potrivit asociației, prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%, iar fermierii se confruntă cu un deficit de combustibil care pune în pericol lucrările agricole din sezonul vară-toamnă. În același timp, costurile fertilizanților s-au majorat cu 35-40%, în timp ce prețul grâului pe piața internă a rămas neschimbat în iulie și a scăzut în ultima săptămână cu 30-40 de bani pe kilogram.

Forța Fermierilor susține că producătorii vegetali au rămas fără subvenții în acest an, iar restanțele pentru 2025 nu au fost achitate. Asociația afirmă că noul Program Strategic Agricol nu prevede plăți directe pentru culturile cerealiere și oleaginoase, în timp ce fermierii mici și mijlocii sunt afectați de calamitățile din ultimii ani și de presiunea creditorilor.

Printre măsurile solicitate se numără menținerea cotei actuale de TVA pentru producția agricolă, reintroducerea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, asigurarea stocurilor de motorină pentru campania agricolă, verificarea pieței de achiziție a grâului și restituirea accizei la motorină pentru fermele mici și mijlocii.

Într-o reacție pentru IPN, Ministerul Agriculturii și Industrie Alimentare a precizat că situația din sector este influențată de factori interni și externi, inclusiv de evoluțiile piețelor regionale și internaționale. Instituția susține că monitorizează situația și analizează, împreună cu autoritățile responsabile, eventualele măsuri necesare.

În ceea ce privește restanțele la subvenții, ministerul precizează că acestea vor fi achitate treptat, iar noul Program Strategic al Politicii Agricole nu va permite acumularea unor noi datorii, plățile urmând să fie făcute în limita resurselor disponibile.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025