Mai multe ONG-uri cer stabilirea cotei de reprezentare a femeilor la alegeri

Mai multe ONG-uri vor picheta Guvernul şi Parlamentul cerând votarea legii privind cota minimă de reprezentare a femeilor la alegeri. Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii societăţii civile şi-au exprimat îngrijorarea privind neasigurarea participării şi reprezentării echilibrate a femeilor în procesul decizional.

Directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50, Ecaterina Mardarovici, a spus că săptămânal reprezentanţii societăţii civile vor picheta executivul şi legislativul în zilele de şedinţe ale acestora. Şirul de manifestaţii se va încheia pe 28 februarie. Atunci, 101 femei şi bărbaţi se vor aduna la Teatrul de Operă şi Balet şi vor merge la Parlament, unde vor înmâna deputaţilor cereri privind adoptarea legii.„Dorim să sensibilizăm conducerea ţării privind votarea acestei legi, care ar contribui pozitiv la asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi în domeniul electoral şi în procesul de luare a deciziilor”, a spus Ecaterina Mardarovici.

Directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a precizat că sunt trei proiecte de legi care stabilesc cote de reprezentare a femeilor la alegeri. Unul este propus de către un grup de deputaţi ai PLDM. Un alt proiect este elaborat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar al treilea este propus de către Comisia Electorală Central. „Chiar dacă propunerile legislative au fost elaborate cu participarea largă a societăţii civile, au fost fundamentate pe studii şi analize, acestea încă nu au fost adoptate”, a subliniat reprezentantul societăţii civile.

Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a menţionat că în baza analizei experienţelor ţărilor membre ale UE, se constată că un sistem de cote eficient în Moldova ar cuprinde introducerea unei cote procentuale minime de 40%.

Rata actuală de reprezentare a femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este de 18,8%, sub media internaţională de reprezentare, care constituie 20%.

ecaterina mardarovici despre solicitarea catre deputati.mp3

Rusia invocă nereguli sanitare și interzice importul de produse lactate din Armenia. Decizia intră în vigoare pe 27 iulie și se adaugă unei serii de restricții comerciale impuse de Erevanului în ultimele două luni și care vizează florile, legumele, fructele și alcoolul, transmite IPN.

Decizia a fost anunțată de Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (Rosselhoznadzor), în urma unor controale efectuate la întreprinderi armene de procesare a laptelui. Potrivit instituției, inspectorii ar fi constatat că unele fabrici foloseau lapte provenit de la animale bolnave, precum și materii prime aduse din afara Uniunii Economice Eurasiatice.

Rosselhoznadzor susține că măsura are scopul de a preveni pătrunderea unor infecții periculoase pe teritoriul rus și comercializarea unor produse lactate considerate nesigure pentru consumatori.

Interdicția este cea mai recentă dintr-un șir de restricții impuse de Rusia produselor armene, început la sfârșitul lunii mai. În ultimele două luni, Moscova a limitat succesiv importul de flori, legume, fructe, verdețuri, struguri, fructe uscate, pește viu și băuturi alcoolice din Armenia. Restricțiile vizează și tranzitul acestor produse prin teritoriul rus către alte state membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mai multe ONG-uri cer stabilirea cotei de reprezentare a femeilor la alegeri

Mai multe ONG-uri vor picheta Guvernul şi Parlamentul cerând votarea legii privind cota minimă de reprezentare a femeilor la alegeri. Într-o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţii societăţii civile şi-au exprimat îngrijorarea privind neasigurarea participării şi reprezentării echilibrate a femeilor în procesul decizional.

Directorul executiv al Clubului Politic al Femeilor 50/50, Ecaterina Mardarovici, a spus că săptămânal reprezentanţii societăţii civile vor picheta executivul şi legislativul în zilele de şedinţe ale acestora. Şirul de manifestaţii se va încheia pe 28 februarie. Atunci, 101 femei şi bărbaţi se vor aduna la Teatrul de Operă şi Balet şi vor merge la Parlament, unde vor înmâna deputaţilor cereri privind adoptarea legii.„Dorim să sensibilizăm conducerea ţării privind votarea acestei legi, care ar contribui pozitiv la asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi în domeniul electoral şi în procesul de luare a deciziilor”, a spus Ecaterina Mardarovici.

Directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a precizat că sunt trei proiecte de legi care stabilesc cote de reprezentare a femeilor la alegeri. Unul este propus de către un grup de deputaţi ai PLDM. Un alt proiect este elaborat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar al treilea este propus de către Comisia Electorală Central. „Chiar dacă propunerile legislative au fost elaborate cu participarea largă a societăţii civile, au fost fundamentate pe studii şi analize, acestea încă nu au fost adoptate”, a subliniat reprezentantul societăţii civile.

Andrei Brighidin, director dezvoltare, monitorizare şi evaluare în cadrul Fundaţiei Est-Europene, a menţionat că în baza analizei experienţelor ţărilor membre ale UE, se constată că un sistem de cote eficient în Moldova ar cuprinde introducerea unei cote procentuale minime de 40%.

Rata actuală de reprezentare a femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este de 18,8%, sub media internaţională de reprezentare, care constituie 20%.

ecaterina mardarovici despre solicitarea catre deputati.mp3

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025