Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova

Comunicat de presă

Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova – vulnerabilitatea economică pare să fie principalul factor care determină acest fenomen.

Femeile sunt mai des vizate în procesele-verbale contravenționale și dosarele penale pentru corupere pasivă, comparativ cu bărbații, ceea ce s-ar datora unei vulnerabilități economice mai mari. Aceasta este principala concluzie a unui raport analitic realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), intitulat „Corupția electorală în Republica Moldova: profiluri sociale, disparități de gen și răspunsul instituțional”.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024.

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

  • 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
  • Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
  • Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova

Comunicat de presă

Profilul demografic al corupției electorale în Republica Moldova – vulnerabilitatea economică pare să fie principalul factor care determină acest fenomen.

Femeile sunt mai des vizate în procesele-verbale contravenționale și dosarele penale pentru corupere pasivă, comparativ cu bărbații, ceea ce s-ar datora unei vulnerabilități economice mai mari. Aceasta este principala concluzie a unui raport analitic realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), intitulat „Corupția electorală în Republica Moldova: profiluri sociale, disparități de gen și răspunsul instituțional”.

Analiza a fost realizată de CPD cu susținerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Raportul analizează profilurile socio-demografice ale celor implicați în cazuri de corupție electorală. Datele analizate acoperă perioada alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024.

Profilul corupției electorale pasive: femeile, vârstnicii și persoanele neangajate

O analiză riguroasă a 25.882 de procese-verbale contravenționale și a 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025 arată că segmentele vulnerabile din punct de vedere social sunt cele mai implicate în acte de corupție:

  • 61,9% dintre persoanele vizate sunt femei. CPD estimează că o femeie are o probabilitate cu 20% mai mare de a fi atrasă în aceste scheme comparativ cu un bărbat.
  • Vârsta medie a celor implicați este de 52,6 ani, segmentul persoanelor de peste 60 de ani fiind cel mai afectat (38,1% din cazuri).
  • Peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ (57,5% neangajați și 28,3% pensionari).

Aceste date întăresc ipoteza că factorii economici – mai ales inactivitatea profesională – sunt direct corelați cu predispoziția către acceptarea mitei electorale, iar politicile de prevenție ar trebui să țintească explicit categoriile social-economice cele mai expuse.

Deoarece corupția electorală afectează disproporționat femeile, persoanele de peste 40 de ani, neangajații și pensionarii, politicile publice trebuie să țintească direct aceste grupuri. E nevoie de a continua investițiile în măsuri de incluziune economică și protecție socială.

Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025