Platforma DA: Protestatarii sunt intimidaţi

Membrii Consiliului Marii Adunări Naţionale şi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” susţin că angajaţii instituţiilor de drept întreprind tot felul de acţiuni de intimidare a participanţilor la acţiunile populare de protest. Liderii protestatarilor afirmă că activiştii sunt filaţi,  convorbirile telefonice le sunt interceptate. Ba mai mult, au fost intentate şi dosare penale în care aceştia sunt vizaţi.

Preşedintele Consiliului, Andrei Năstase, a declarat marţi, 8 decembrie, la o conferinţă de presă la IPN, că au aflat din surse de la Ministerul Afacerilor Interne despre existenţa unui document semnat de către şeful interimar al Inspectoratului General al Poliţiei, în care se vorbeşte despre intentarea a două dosare penale pe faptul creării dezordinilor în masă.

Una dintre acţiuni ar fi fost pornită după manifestarea din 4 octombrie, când potrivit documentului citat de Andrei Năstase, protestatarii ar fi încercat să pătrundă în sediul Parlamentului. La fel, manifestanţii sunt învinuiţi că s-au deplasat şi în faţa unui business centru, unde ar fi bruscat oamenii legii care au format un codon viu, ar fi îndemnat mulţimea spre descinderi şi ar fi aruncat cu pietre în direcţia instituţiei. Cel de al doilea dosar penal ar fi fost intentat ca urmare a acţiunii de protest din 6 octombrie, din faţa sediului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Şi aici, protestatarii ar fi întreprins acţiuni violente împotriva poliţiştilor.

Andrei Năstase insistă că la fiecare acţiune în masă protestatarii au avut un comportament decent, iar organizatorii au avut grijă să nu fie încălcate normele legale.  În opinia sa, aceste dosare nu reprezintă altceva decât un instrument de a intimida populaţia pentru a o determina să nu-şi exprime cu voce tare nemulţumirile şi revendicările.

„Aceste dosare nu sunt altceva decât un exemplu clasic al unii dictaturi care încearcă să intimideze societatea civilă şi cetăţenii care protestează împotriva ilegalităţilor”, a  declarat vicepreşedintele Consiliului, Valentin Dolganiuc. El a mai spus că instituţiile de drept sunt cele care trebuie să protejeze drepturile omului, dar se constată o situaţie diametral opusă, iar oamenii au ajuns să-şi facă dreptate doar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Secretarul Consiliului, Chiril Moţpan, a declarat că, având experienţă de lucru în organele de drept, a simţit nu o singură dată că este urmărit. Iar în orăşelul demnităţii din Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost infiltrate persoane care se dădeau drept protestatarii, dar aveau alte scopuri.

Un alt membru al Platformei DA, Constantin Boeşteanu, a spus că o altă dovadă că membrii platformei sunt intimidaţi este faptul că zilele trecute, aflându-se într-o deplasarea în câteva raioane ale ţării, reprezentanţii protestatarilor au fost opriţi de nenumărate ori de inspectorii de patrulare, fără un motiv plauzibil. Potrivit lui, este cert că echipajele acţionau la comanda superiorilor care, interceptându-le discuţiile telefonice, le cunoşteau itinerarul.

andrei nastase despre actiuni de intimidare.mp3

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Platforma DA: Protestatarii sunt intimidaţi

Membrii Consiliului Marii Adunări Naţionale şi ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” susţin că angajaţii instituţiilor de drept întreprind tot felul de acţiuni de intimidare a participanţilor la acţiunile populare de protest. Liderii protestatarilor afirmă că activiştii sunt filaţi,  convorbirile telefonice le sunt interceptate. Ba mai mult, au fost intentate şi dosare penale în care aceştia sunt vizaţi.

Preşedintele Consiliului, Andrei Năstase, a declarat marţi, 8 decembrie, la o conferinţă de presă la IPN, că au aflat din surse de la Ministerul Afacerilor Interne despre existenţa unui document semnat de către şeful interimar al Inspectoratului General al Poliţiei, în care se vorbeşte despre intentarea a două dosare penale pe faptul creării dezordinilor în masă.

Una dintre acţiuni ar fi fost pornită după manifestarea din 4 octombrie, când potrivit documentului citat de Andrei Năstase, protestatarii ar fi încercat să pătrundă în sediul Parlamentului. La fel, manifestanţii sunt învinuiţi că s-au deplasat şi în faţa unui business centru, unde ar fi bruscat oamenii legii care au format un codon viu, ar fi îndemnat mulţimea spre descinderi şi ar fi aruncat cu pietre în direcţia instituţiei. Cel de al doilea dosar penal ar fi fost intentat ca urmare a acţiunii de protest din 6 octombrie, din faţa sediului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Şi aici, protestatarii ar fi întreprins acţiuni violente împotriva poliţiştilor.

Andrei Năstase insistă că la fiecare acţiune în masă protestatarii au avut un comportament decent, iar organizatorii au avut grijă să nu fie încălcate normele legale.  În opinia sa, aceste dosare nu reprezintă altceva decât un instrument de a intimida populaţia pentru a o determina să nu-şi exprime cu voce tare nemulţumirile şi revendicările.

„Aceste dosare nu sunt altceva decât un exemplu clasic al unii dictaturi care încearcă să intimideze societatea civilă şi cetăţenii care protestează împotriva ilegalităţilor”, a  declarat vicepreşedintele Consiliului, Valentin Dolganiuc. El a mai spus că instituţiile de drept sunt cele care trebuie să protejeze drepturile omului, dar se constată o situaţie diametral opusă, iar oamenii au ajuns să-şi facă dreptate doar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Secretarul Consiliului, Chiril Moţpan, a declarat că, având experienţă de lucru în organele de drept, a simţit nu o singură dată că este urmărit. Iar în orăşelul demnităţii din Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost infiltrate persoane care se dădeau drept protestatarii, dar aveau alte scopuri.

Un alt membru al Platformei DA, Constantin Boeşteanu, a spus că o altă dovadă că membrii platformei sunt intimidaţi este faptul că zilele trecute, aflându-se într-o deplasarea în câteva raioane ale ţării, reprezentanţii protestatarilor au fost opriţi de nenumărate ori de inspectorii de patrulare, fără un motiv plauzibil. Potrivit lui, este cert că echipajele acţionau la comanda superiorilor care, interceptându-le discuţiile telefonice, le cunoşteau itinerarul.

andrei nastase despre actiuni de intimidare.mp3

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025