Rusia și minoritățile sexuale – ținte ale populiștilor de la Chișinău, expert

În loc să soluționeze problemele reale ale țării, clasa politică de la Chișinău, continuă să apeleze la populism, care mereu servește drept „colac de salvare”, în particular pentru situațiile de criză, scrie politologul Dionis Cenușa, într-un articol de opinie pentru IPN.

Politologul opinează că populismul moldovenesc, similar celui din Europa, Rusia sau alte regiuni, constă în învinuirea actorilor externi pentru eșecurile sau nerealizările de acasă.

În particular, politicienii populiști înlocuiesc grija pentru întreaga societate cu o luptă pentru cauza grupurilor vulnerabile, subliniază Dionis Cenușa.

Potrivit lui, după preluarea președinției de către socialistului Igor Dodon, populismul forțelor pro-europene este complementat cu cel al opoziției pro-ruse. Cel din urmă este mai sofisticat și în unele privințe mai dăunător decât cel etalat de forțele proeuropene.

Printre ideile populiste utilizate de către partidele proeuropene de la guvernare se numără aderarea la UE, prezentată cu periodicitate drept soluție salvatoare pentru toate problemele Moldovei. La fel, Rusia și opoziția pro-rusă sunt ilustrate ca obstacole pentru prezentele și viitoarele reforme, explică Dionis Cenușă.

Politologul crede că populismul forțelor pro-ruse este deocamdată în ascensiune și că se poate accentua dacă sau odată ce opoziția pro-rusă va ajunge în fruntea guvernării, ca urmare a alegerilor legislative din 2018.

El argumentează că opoziția pro-rusă, în frunte cu președintele Igor Dodon, folosește în calitate de „dușmani externi” România, pentru că ar susține mișcarea unionistă. Pe lângă aceasta, sunt acuzate UE și SUA de faptul că datorită lor guvernările proeuropene, dar și corupte, s-au menținut la putere în perioada 2009-2016.

Recent, scrie Cenușă, țintele lui Dodon au inclus societatea civilă, care ar primi finanțare de la SUA pentru a lansa retorică anti-rusească în Moldova. Politologul reamintește despre minoritățile sexuale, care sunt menținute în categoria de „țapi ispășitori”.

Noua opoziția proeuropeană de la Chișinău (PAS, Platforma DA), deocamdată extra-parlamentară, operează cu o retorică populistă similară, evidențiază Dionis Cenușa. Aceasta vede principalul vinovat al tuturor problemelor actuale cu care se confruntă Moldova în Plahotniuc, iar a celor viitoare – în opoziția pro-rusă emergentă.

În concluzie, politologul menționează că necombaterea populismului va duce la mai puțină integrare europeană și mai puține reforme. Ca urmare, va spori fragilitatea Moldovei, dar și numărul de cetățeni dornici să desfacă contractul social cu statul, cu care le este tot mai greu să se identifice.

Prim-ministrul Vasile Tofan va efectua joi prima sa vizită oficială peste hotare de la preluarea mandatului. Premierul va merge în România, unde va fi primit la Palatul Victoria de omologul său interimar, Ilie Bolojan, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi oficiali vor discuta despre proiecte strategice de interes comun, cu impact direct asupra cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, cooperarea economică și evoluțiile de securitate din regiune. Întrevederea va fi urmată de declarații de presă.

În cadrul vizitei, Vasile Tofan se va întâlni și cu președintele României, Nicușor Dan, precum și cu reprezentanții conducerii Parlamentului de la București. De asemenea, premierul va avea o discuție cu reprezentanții Clubului Oamenilor de Afaceri Basarabeni, axată pe atragerea investițiilor și sprijinirea mediului de afaceri.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Rusia și minoritățile sexuale – ținte ale populiștilor de la Chișinău, expert

În loc să soluționeze problemele reale ale țării, clasa politică de la Chișinău, continuă să apeleze la populism, care mereu servește drept „colac de salvare”, în particular pentru situațiile de criză, scrie politologul Dionis Cenușa, într-un articol de opinie pentru IPN.

Politologul opinează că populismul moldovenesc, similar celui din Europa, Rusia sau alte regiuni, constă în învinuirea actorilor externi pentru eșecurile sau nerealizările de acasă.

În particular, politicienii populiști înlocuiesc grija pentru întreaga societate cu o luptă pentru cauza grupurilor vulnerabile, subliniază Dionis Cenușa.

Potrivit lui, după preluarea președinției de către socialistului Igor Dodon, populismul forțelor pro-europene este complementat cu cel al opoziției pro-ruse. Cel din urmă este mai sofisticat și în unele privințe mai dăunător decât cel etalat de forțele proeuropene.

Printre ideile populiste utilizate de către partidele proeuropene de la guvernare se numără aderarea la UE, prezentată cu periodicitate drept soluție salvatoare pentru toate problemele Moldovei. La fel, Rusia și opoziția pro-rusă sunt ilustrate ca obstacole pentru prezentele și viitoarele reforme, explică Dionis Cenușă.

Politologul crede că populismul forțelor pro-ruse este deocamdată în ascensiune și că se poate accentua dacă sau odată ce opoziția pro-rusă va ajunge în fruntea guvernării, ca urmare a alegerilor legislative din 2018.

El argumentează că opoziția pro-rusă, în frunte cu președintele Igor Dodon, folosește în calitate de „dușmani externi” România, pentru că ar susține mișcarea unionistă. Pe lângă aceasta, sunt acuzate UE și SUA de faptul că datorită lor guvernările proeuropene, dar și corupte, s-au menținut la putere în perioada 2009-2016.

Recent, scrie Cenușă, țintele lui Dodon au inclus societatea civilă, care ar primi finanțare de la SUA pentru a lansa retorică anti-rusească în Moldova. Politologul reamintește despre minoritățile sexuale, care sunt menținute în categoria de „țapi ispășitori”.

Noua opoziția proeuropeană de la Chișinău (PAS, Platforma DA), deocamdată extra-parlamentară, operează cu o retorică populistă similară, evidențiază Dionis Cenușa. Aceasta vede principalul vinovat al tuturor problemelor actuale cu care se confruntă Moldova în Plahotniuc, iar a celor viitoare – în opoziția pro-rusă emergentă.

În concluzie, politologul menționează că necombaterea populismului va duce la mai puțină integrare europeană și mai puține reforme. Ca urmare, va spori fragilitatea Moldovei, dar și numărul de cetățeni dornici să desfacă contractul social cu statul, cu care le este tot mai greu să se identifice.

Serviciul hidrometeorologic din regiunea transnistreană a instituit cod galben și cod portocaliu de pericol hidrologic pe Nistru, valabile în perioada 29 iulie-7 august, din cauza scăderii nivelului apei. Potrivit administrației de la Tiraspol, codul portocaliu indică „un risc sporit de producere a unor efecte cu impact semnificativ”, transmite corespondentul IPN din regiunea transnistreană.

Decizia vine după ce Chișinăul a prelungit până pe 31 iulie avertizarea hidrologică privind debitul redus al Nistrului și al altor râuri. Pe sectorul Naslavcea-Dubăsari este în vigoare codul galben, iar între Dubăsari și Tudora se menține codul portocaliu, unde scurgerea apei reprezintă doar 25-30% din media multianuală.

În contextul nivelului scăzut al Nistrului, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă hidrologică pentru 30 de zile. Măsura permite intervenții rapide pentru gestionarea consumului de apă și protejarea surselor de alimentare, astfel încât apa potabilă pentru populație, instituțiile medicale și cele sociale să rămână prioritară.

Potrivit Ministerului Mediului, reducerea debitului Nistrului este cauzată de lipsa precipitațiilor și de condițiile hidrometeorologice nefavorabile, existând riscul afectării prizelor de captare și al alimentării cu apă în localitățile dependente de fluviu.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025