Proiectul acordului de funcționarea a complexului hidroenergetic de la Dnestrovsk, subiect care se regăsește pe agenda moldo-ucraineană de mai bine de opt ani, a fost discutat marți, 5 decembrie, la Kiev. Un aspect neelucidat rămâne cel legat de mediu, asupra căruia insistă Republica Moldova, a comunicat vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii.
Vicepremierul a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că acum zece zile prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere la Tbilisi cu omologul său ucrainean Volodimir Groisman, în cadrul căreia au convenit asupra unui șir de activități pentru a urgenta soluționarea aspectelor problematice în relațiile bilaterale. În acest sens, la Kiev a fost delegată o echipă de experți de la Chișinău. Subiectul de bază discutat a fost Proiectul acordului de funcționarea a complexului hodroenergetic de la Dnestrovsk.
Potrivit lui Octavian Calmâc, Republica Moldova insistă să fie asigurat un flux de apă minim de după acest baraj pentru a fi posibilă menținerea ecosistemului râului Nistru, inclusiv pentru a asigura municipiul Chișinău și alte localități, dar și agricultorii cu apă calitativă. Discuțiile continuă pentru a ajunge la un compromis, care, potrivit ministrului, este tot mai aproape.
Vicepremierul a mai spus că s-a constat că perioada în care volumul de apă lăsat după baraj scade sub minimul necesar este foarte scurtă pe parcursul anului. Se întâmplă în perioadele secetoase, aproximativ 30 de zile, atunci când intrările de apă în lacul de acumulare sunt de două ori mai mici decât minimul necesar. În acest sens, specialiștii în domeniu urmează să identifice o soluție pentru a asigura ecosistemul, atât în partea de jos, cât și în partea de sus a râului Nistru.
Octavian Calmâc a mai spus că la Kiev a fost definitivată adresarea comună a premierilor Republicii Moldova și Ucraina către Comisia Europeană pentru elaborarea unui studiu de impact de mediu pe tot râul Nistru, inclusiv în punctele critice, nu doar la Dnestrovsk. Părțile urmează să avanseze în discuții, iar ulterior va stabilită o întrunire la nivel înalt pentru a soluționa aspectele problematice.
Pe lângă centrala de la Dnestrovsk din ‘83, ucrainenii au mai deschis una în 2000 și alta în 2009. Cercetătorii moldoveni spun că din această cauză, debitul apei în Nistru a scăzut cu aproape 2/3, iar din fluviu au dispărut specii prețioase de pești precum morunul, nisetrul sau păstrăvul. Ucraina mai are în plan construcția a încă șase mini-hidrocentrale. Experții spun că asta ar putea lăsa cea mai mare parte a Moldovei, dar și Odesa, fără apă potabilă.