Se apropie alegerile, de aceea toate resursele se îndreaptă spre cucerirea voturilor alegătorilor. Din această perspectivă, se anunță reforme și se întreprind acțiuni absolut neplanificate. Scopul urmărit este impresionarea alegătorilor. Dovada că e anume așa servește faptul că acțiunile respective se întreprind la sfârșit de mandat și chiar de an fiscal. Reforma impozitării a început de la 1 octombrie; reforma salarizării – de la 1 decembrie. Totul pentru binele cetățenilor cu drept de vot! Aceasta în afara activității la turații maxime a celor patru(!) fundații de caritate, afiliate cu trei partide de stânga și centru stânga.

În circumstanțele menționate, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, ne-a anunțat la 28 octombrie 2018, prin intermediul  emisiunii „Replica” de la postul de televiziune Prime TV, că se ambiționează ca legea privind salarizarea să intre în vigoare la 1 decembrie curent. Potrivit ministrului, primul salariu care va fi plătit la începutul anului viitor ar putea fi achitat în conformitate cu noua lege. După astfel de declarații oricine se poate întreba – dar care este corelația dintre ambiție și lege? Ambiția e o dorință arzătoare, în timp ce legea e normă obligatorie. Mai mult, ministrul finanțelor, care ar trebui să fie foarte precis în declarații, a indus mai multă incertitudine decât claritate. Astfel, rămâne neclar dacă vorbește despre o lege anume sau despre un set de legi.

Ministrul Finanțelor este principalul responsabil pentru elaborarea documentelor bugetar-financiare ale țării și, în acest sens, ne amintim că la 21 aprilie 2018, Guvernul a aprobat Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021). Acesta reprezintă documentul principal, în baza căruia urma să fie elaborat bugetul pentru anul 2019. La acel moment, ministrul finanțelor nu putea să știe despre inițiativele îndrăznețe, ce abia urmau să fie lansate de către liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM). Este vorba, în special, de reforma fiscală și cea salarială. De aceea, pare a fi straniu că avem un Cadru bugetar pentru următorii trei ani, care nu ia în calcul cei doi factori majori menționați, la care se adăugă încă unul – suspendarea suportului macrofinanciar din partea UE. Întrebarea care se ivește este – la ce mai servește acest Cadru bugetar pe termen mediu, dacă el poate fi adoptat fără luarea în considerație a unor factori atât de importanți? Magie pură!

În mod normal, inițiativele partinice îndrăznețe și ambiționarea Ministerului Finanțelor ar trebui să aibă măcar un suport cât de cât verificabil înainte de a fi anunțate. În acest sens, autoritățile nu ne spun dacă în legătură cu reformele menționate, neconsultate cu partenerii de dezvoltare, va fi necesară și rectificarea bugetului pentru anul curent. De asemenea, autoritățile pare să fi uitat de promisiunile de la începutul anului – adoptarea bugetului pentru anul 2019 în termene record, pentru a demonstra efectele implementării foilor de parcurs de-a lungul anilor 2016 și 2017. Deocamdată, nu știm ce e cu versiunea finală a proiectul bugetului pentru 2019 și nici când va fi adoptat. Știm că mandatul Parlamentul expiră la 30 noiembrie, iar ministrul finanțelor, în aceste circumstanțe, vorbește în termeni probabiliști despre adoptarea legilor referitoare la reforma salarizării. E și lesne de înțeles, efectul reformei impozitării încă urmează să se manifeste. Experiența internațională, invocată recent de directoarea Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, nu pare a fi încurajatoare: „Experiența multor țări prezintă puține dovezi pentru a confirma eficacitatea impozitării veniturilor la cotă unică în raport cu creșterea numărului de contribuabili sau consolidarea creșterii”. De acea, este foarte interesant de știut, cum a întocmit Ministerul Finanțelor bugetul pentru anul 2019?

Nimeni nu pune la îndoială capacitățile profesionale ale ministrului Octavian Armașu, dimpotrivă, el se bucură de cele mai înalte aprecieri, chiar și din partea criticilor actualei guvernări. Totuși, ministrul finanțelor pare să aibă o meteahnă – nu citește documentele partidului de guvernământ. Dacă le-ar fi citit, ar fi descoperit că PDM se ambiționase să majoreze salariile de două ori per ciclu electoral. Asta în condițiile atragerii unui volum de cel puțin patru miliarde(!) de dolari per ciclu, câte un miliard pe an. În acest sens, sunt interesante calculele ministrului privind creșterea salariului: „Pentru anul viitor (2019), pentru marea majoritate, noi stabilim nivelul minim de 1500 de lei. Conform calculelor noastre, pentru 2020 vom putea merge la 1700 de lei, peste doi ani – la 1900. Cam în fiecare an va fi o creștere de 10%… în fiecare an fondul de salarizare crește cu 800-900 de mii de lei. Anul viitor se va înregistra iarăși un salt de circa 1,3 miliarde de lei, de aceea, această majorare a salariilor nu este ceva ieșit din comun”. Evident, aceste estimări nu țin pasul nici măcar cu ambițiile PDM din ciclul electoral curent, nici vorbă de ambițiile îndrăznețe de viitor, despre care PDM a făcut doar aluzii la Marea Adunare a PDM din 21 octombrie 2018. Asta poate însemna că punctul slab al ministrului Armașu este că încă nu e membru al PDM.

Concluzionând, am putea afirma că actualii guvernanți se comportă ca magicienii, care operează cu o baghetă magică, scoțând din pălăria liderului PDM inițiative și documente de importanță majoră, fără să arate estimările bazate pe calculele. Evident, toate acestea se fac de dragul cetățenilor, iar bagheta magică se folosește exact în ajunul alegerilor. După alegeri, cel mai probabil, bagheta magică va fi ascunsă, până la viitoarele alegeri, iar alegătorii vor intra în faza mahmurelii postelectorale. Nu va fi pentru prima dată, de acea, rămâne la latitudinea cetățenilor să decidă dacă își doresc perpetuarea succedării periodice a turmentării pre-electorale cu mahmureala post-electorală.  

Experții IPN