Războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina demonstrează că statutul de neutralitate nu reprezintă o garanție de securitate. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, evoluțiile din regiune obligă Republica Moldova să privească într-un mod realist provocările de securitate și să își consolideze capacitatea de apărare.

Igor Boțan a precizat că invazia rusă din Ucraina a amplificat riscurile de securitate pentru Republica Moldova. „Războiul din Ucraina aduce amenințări suplimentare la adresa Republicii Moldova. Federația Rusă și-a pus drept scop refacerea Imperiului Rus, nu pe cel Sovietic. Acest lucru era clar din luările de poziție ale președintelui Vladimir Putin începând cu discursul din 2007, de la Munchen, când a anunțat clar că intenția lui este instituirea unei noi ordini mondiale”, a explicat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Referindu-se la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, Igor Boțan a remarcat că acesta a fost adoptat într-un context politic specific anului 1994 și a subliniat că statele neutre sunt nevoite să investească mai mult în propria apărare, întrucât nu beneficiază de garanțiile oferite de alianțele militare.

„Decizia Republicii Moldova de a se proclama stat neutru a fost o soluție circumstanțială, în 1994, când a fost adoptată Constituția. Statistic, țările neutre, de obicei, au bugete mai mari decât țările care fac parte din blocuri militare. Experiența a arătat că Elveția, Austria, țările scandinave, care recent au aderat la NATO, au avut cheltuieli bugetare pentru apărare mult mai înalte, de aproximativ două ori, decât țările membre NATO. Asta arată cât de importantă este securitatea pentru țările neutre. Pentru că țările neutre nu se pot baza decât pe propriile forțe”, a explicat Igor Boțan.

Expertul a invocat cazul Ucrainei, care a avut timp de mai mulți ani statut de neutralitate, dar care a fost atacată de Federația Rusă. Potrivit lui, această experiență demonstrează că neutralitatea nu exclude riscul unei agresiuni militare.

„Ucraina din 1990, după adoptarea Declarației de Suveranitate, până în 2014, se poziționa ca o țară în afara blocurilor militare, stat neutru. Totuși, experiența Ucrainei arată că fiind țară neutră poți fi atacat. Abia după ce Rusia a anexat Crimeea și a atacat Donbasul, Ucraina a renunțat la statutul de neutralitate”, a precizat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.