Republica Moldova a adoptat prin lege obligativitatea constituirii unor rezerve strategice de gaz, o măsură menită să asigure securitatea energetică a țării în fața riscurilor externe. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit oficialului, decizia a fost luată în urma presiunilor exercitate de Federația Rusă asupra livrărilor de gaze naturale.
Constantin Borosan a subliniat că șantajul energetic exercitat de Rusia a determinat țara să-și consolideze independența energetică și să-și diversifice sursele de aprovizionare. Astfel, Republica Moldova are acum posibilitatea de a achiziționa gaze de pe piața liberă, beneficiind de cele mai avantajoase prețuri.
„Cel mai important element într-o criză este să ai timp de reacție. De aceea, noi am introdus în legislație obligativitatea de a avea rezerve strategice de gaz. Din păcate, în țară nu dispunem de infrastructura de păstrare a gazului, dar în lege este prevăzut că noi putem păstra rezervele de gaz într-o țară vecină, România și/ sau Ucraina”, a spus Constantin Borosan.
Potrivit oficialului, rezervele strategice trebuie să acopere consumul pentru 10 zile din sezonul de iarnă, perioadă considerată suficientă pentru identificarea unor soluții alternative de aprovizionare.
„Volumul păstrat trebuie să fie suficient pentru 10 zile din sezonul de iarnă, iarna fiind și cel mai mare consum. S-a stabilit că 10 zile sunt suficiente pentru a semna un alt contract de livrare sau dacă există probleme tehnice, în 10 zile ele pot fi soluționate”, a mai spus secretarul de stat al Ministerului Energiei.
Borosan a subliniat că, de-a lungul anilor, Rusia a exercitat presiuni asupra Republicii Moldova prin intermediul livrărilor de gaze naturale. Cu toate acestea, pe termen lung, această strategie s-a dovedit contraproductivă pentru Kremlin, întrucât Chișinăul a reușit să-și consolideze capacitățile energetice și să elimine dependența de un singur furnizor.
„Pe termen scurt cred că Rusia, Kremlinul, au obținut unele avantaje. Dar pe termen mediu și lung, aceste acțiuni au dus la un eșec total. Pentru că noi am realizat liberalizarea, adică putem pleca oricând de la un monopolist, noi am renunțat la un singur furnizor de gaz. În plus, Gazprom a pierdut piața europeană”, a conchis Constantin Borosan.
Dezbaterea publică la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!