Experiența Serbiei ar reduce participarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică, opinie

Forțele pro-europene din Moldova ar putea folosi experiența Serbiei în negocierea unui Acord de Liber Schimb cu Uniunea Eoroasiatică (UEE) pentru a renunța la statutul de observator în cadrul UEE, scrie analistul politic Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

El mai adaugă că astfel ar putea fi substituit Acordul de liber schimb cu CSI din 2012, nerespectat de către Rusia vizavi de Moldova.

Politologul analizează relațiile Moldovei cu UE și Uniunea Euroasiatică în comparația cu Serbia.

Prezența Rusiei și a UEE în ecuație este mai vizibilă în ponderea preferințelor geopolitice ale populației din Moldova decât din Serbia, constată politologul.

Dionis Cenușa reamintește faptul că efectele negative ale guvernărilor corupte sub slogane proeuropene în anii 2009-2019, precum și inexistența unei perspective europene clare, au oferit un teren fertil pentru politici externe multi-vectoriale.

El anticipează că statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică, obținut de Președintele Igor Dodon cu deviere de la prevederile constituționale, va favoriza vectorul euroasiatic.

În opinia lui, delegarea obligatorie a unui reprezentant al Moldovei în cadrul Comisiei Euroasiatice și intensificarea contactelor instituționale, subordonată oficiului președintelui Dodon, permite o “popularizare” eficientă a UEE în rândul cetățenilor.

Normalizarea integrării euroasiatice oferă un “plan secundar” de orientare geopolitică, dacă forțele pro-ruse continuă ascensiunea politică în Moldova, iar UE își diminuează ambițiile de transformare și integrare a Parteneriatului Estic, subliniază politologul.

Îndeplinirea strictă a agendei europene și promovarea unor relații ambițioase cu UE poate remedia și diminua înclinațiile euroasiatice, inspirate de președintele Igor Dodon. Durabilitatea vectorului european în Moldova, dar și în toată regiunea, este o construcție reversibilă, mai ales dacă UE se distanțează de Balcanii de Vest, iar Rusia, din contra, avansează integrarea euroasiatică, avertizează Dionis Cenușa în concluzia analizei.

Este vernisată expoziția „Miros de pâine caldă. Pâinea în epoca fierului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei (22 iulie-4 septembrie) /ora 14:00/.

Continuă expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” /Muzeul Național de Istorie a Moldovei /17 iulie-30 noiembrie/.

Continuă expoziția-concurs de artă contemporană: Salonul municipal din cadrul Festivalului „Te salut, Chișinău!”, ediția a VI-a, dedicat aniversării a 590 de ani ai orașului /Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” /8-26 iulie/.

Continuă expoziția documentară „Ecou din trecut, pentru prezent și viitor”, dedicată memoriei victimelor deportărilor staliniste și unuia dintre cele mai tragice episoade din istoria Basarabiei /BNRM /3 iulie-3 august/.

Continuă expoziția „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova” /BNRM /25 iunie-15 august/.

Continuă expoziția grafică realizată de Lică Sainciuc, vernisată în cadrul Festivalului industriilor creative /Galeria Lutnița /5 iunie-31 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Experiența Serbiei ar reduce participarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică, opinie

Forțele pro-europene din Moldova ar putea folosi experiența Serbiei în negocierea unui Acord de Liber Schimb cu Uniunea Eoroasiatică (UEE) pentru a renunța la statutul de observator în cadrul UEE, scrie analistul politic Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

El mai adaugă că astfel ar putea fi substituit Acordul de liber schimb cu CSI din 2012, nerespectat de către Rusia vizavi de Moldova.

Politologul analizează relațiile Moldovei cu UE și Uniunea Euroasiatică în comparația cu Serbia.

Prezența Rusiei și a UEE în ecuație este mai vizibilă în ponderea preferințelor geopolitice ale populației din Moldova decât din Serbia, constată politologul.

Dionis Cenușa reamintește faptul că efectele negative ale guvernărilor corupte sub slogane proeuropene în anii 2009-2019, precum și inexistența unei perspective europene clare, au oferit un teren fertil pentru politici externe multi-vectoriale.

El anticipează că statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică, obținut de Președintele Igor Dodon cu deviere de la prevederile constituționale, va favoriza vectorul euroasiatic.

În opinia lui, delegarea obligatorie a unui reprezentant al Moldovei în cadrul Comisiei Euroasiatice și intensificarea contactelor instituționale, subordonată oficiului președintelui Dodon, permite o “popularizare” eficientă a UEE în rândul cetățenilor.

Normalizarea integrării euroasiatice oferă un “plan secundar” de orientare geopolitică, dacă forțele pro-ruse continuă ascensiunea politică în Moldova, iar UE își diminuează ambițiile de transformare și integrare a Parteneriatului Estic, subliniază politologul.

Îndeplinirea strictă a agendei europene și promovarea unor relații ambițioase cu UE poate remedia și diminua înclinațiile euroasiatice, inspirate de președintele Igor Dodon. Durabilitatea vectorului european în Moldova, dar și în toată regiunea, este o construcție reversibilă, mai ales dacă UE se distanțează de Balcanii de Vest, iar Rusia, din contra, avansează integrarea euroasiatică, avertizează Dionis Cenușa în concluzia analizei.

Parlamentul decide astăzi dacă acordă votul de încredere Guvernului propus de premierul desemnat Vasile Tofan și programului său de guvernare. Acesta a prezentat în plen prioritățile executivului și echipa de miniștri, înaintea votului deputaților, transmite IPN.

La începutul ședinței plenare, și-au înregistrat prezența 96 de deputați din totalul celor 101 aleși.

Vasile Tofan a urcat la tribuna Parlamentului la ora 11:13. Discursul premierului desemnat a durat aproape o oră. În acest timp, Vasile Tofan a prezentat principalele obiective ale programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, insistând asupra reformelor economice, accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană, sprijinirii mediului de afaceri și eficientizării administrației publice.

După prezentarea programului și a echipei guvernamentale, ședința a continuat cu sesiunea de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia deputații i-au adresat premierului desemnat întrebări privind componența cabinetului de miniștri, prioritățile executivului și reformele pe care intenționează să le promoveze.

După mai bine de șase ore de întrebări și răspunsuri, vicepreședinta Parlamentului și lidera fracțiunii PAS, Doina Gherman, a cerut aplicarea prevederile articolului 108 din Regulamentul Parlamentului, punând capăt sesiunii de întrebări și răspunsuri adresate premierului desemnat și membrilor cabinetului propus. După încheierea dezbaterilor, Parlamentul urmează să supună la vot programul de guvernare și componența Guvernului. Pentru învestirea noului cabinet este necesar votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025