Ministrul finanțelor arată cum va fi acoperit deficitul bugetar de 7,4 miliarde pentru 2020

Viceprim-ministrul, ministrul finanțelor, Sergiu Pușcuța, afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei, prevăzut în proiectul legii bugetului, care a fost recent aprobat de Guvern și urmează să fie dezbătut în Parlament, va fi acoperit atât din resurse interne, cât și din finanțări de peste hotare. Ministrul susține că diferența directă dintre venituri și cheltuieli, este de 2,6 miliarde din suma totală de 7,6 miliarde deficit. Cealaltă parte, de 4,8 miliarde de lei se referă la componenta investițională, care, în opinia lui Sergiu Pușcuța, „nu este un deficit ce ar crea pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului”, transmite IPN.

Sergiu Pușcuța afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei este compus din două componente mari: deficitul pe componenta de bază și deficitul pe componenta investițională. „Conform formulei de calcul a bugetului, se calculează deficitul total. Dacă e să ne referim la componenta investițională, aceasta este componenta care prevede că în deficit se reflectă toate sumele împrumuturilor sau finanțărilor externe atrase de Republica Moldova ale căror destinație este investițională. Componenta de bază este componenta pe care o percepem ca diferența directă dintre venituri și cheltuieli. La componenta de bază deficitul planificat pentru anul 2020 constituie 2,6 miliarde de lei”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Pentru acoperirea deficitului pe componenta de bază, în proiectul legii bugetului este prevăzută plasarea valorilor mobiliare de stat, vânzarea lor către instituțiile financiare ce ar genera venituri de două miliarde de lei. De asemenea, sunt prevăzute circa 500 de milioane de lei venituri din privatizări și 200 de milioane din recuperarea activelor de la cele trei bănci devalizate în urma fraudei bancare – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Totodată, ministrul amintește că pentru 2019 deficitul pe componenta de bază a fost de 3,5 miliarde.

În ceea ce privește deficitul de 4,8 miliarde care se referă la componenta investițională, Sergiu Pușcuța susține că deficitul respectiv este unul care nu creează pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului. „Deficitul investițional este unul convențional”, a concretizat ministrul.

Potrivit lui, un angajament al Guvernului în cadrul proiectului legii bugetare a fost de a nu diminua angajamentele făcute față de cetățenii țării pe plan social. Astfel, bugetul a devenit unul al investițiilor, dar și unul de susținere socială. „Toate aceste angajamente, și cele sociale, și cele salariale, dar și cele de investiții se regăsesc în proiectele de legi pentru anul viitor. Toate aceste activități se regăsesc în partea de cheltuieli a bugetelor și sunt evidențiate și sursele de finanțare a acestora”, a continuat Sergiu Pușcuța.

Ministrul finanțelor recunoaște că proiectele bugetelor se aflau la o etapă avansată de elaborare în cadrul Ministerului Finanțelor și în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și că actualul executiv le-a preluat și „a corectat anumite momente și a plasat accentele reieșind din programul de guvernare”. „Noi am văzut proiectul pe data de 14 noiembrie, chiar în prima zi când am intrat în serviciu. Acest document a fost prezentat, el ca proiect era gata. Noi l-am preluat și l-am ajustat cu acele modificări pe care noi le-am considerat corecte. Am corectat unele carențe, care în viziunea noastră mai erau. Mă refer la partea de cheltuieli, partea investițională, aici noi am purces la un exercițiu de a diversifica acele investiții pentru a le face mai impunătoare și mai importante pentru dezvoltarea economică a țării, totodată păstrând aspectul social”, a notat șeful Ministerului Finanțelor.

Ministrul finanțelor susține că la elaborarea bugetelor s-a luat ca bază tendințele macroeconomice care au fost prezentate de Ministerul Economiei, inclusiv creșterea planificată a Produsului Intern Brut de 3,8%, ratele de schimb ale monedei naționale față de valutele străine prognozate, de asemenea, s-au luat în calcul importurile, exporturile planificate. „Veniturile prevăzute în proiectului bugetului de stat care a fost aprobat în Guvern nu au suferit modificări, comparativ cu proiectul elaborat de executivul anterior”, a menționat Sergiu Pușcuța.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

Adunarea Populară a Găgăuziei, în colaborare cu Institutul Justiției Constituționale, organizează o conferință științifico-practică internațională cu tema: „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test pentru statul de drept” /Casa de Cultură a municipiului Comrat /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (25-26 iulie) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /25-26 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /25-26 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ministrul finanțelor arată cum va fi acoperit deficitul bugetar de 7,4 miliarde pentru 2020

Viceprim-ministrul, ministrul finanțelor, Sergiu Pușcuța, afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei, prevăzut în proiectul legii bugetului, care a fost recent aprobat de Guvern și urmează să fie dezbătut în Parlament, va fi acoperit atât din resurse interne, cât și din finanțări de peste hotare. Ministrul susține că diferența directă dintre venituri și cheltuieli, este de 2,6 miliarde din suma totală de 7,6 miliarde deficit. Cealaltă parte, de 4,8 miliarde de lei se referă la componenta investițională, care, în opinia lui Sergiu Pușcuța, „nu este un deficit ce ar crea pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului”, transmite IPN.

Sergiu Pușcuța afirmă că deficitul bugetar de 7,4 miliarde de lei este compus din două componente mari: deficitul pe componenta de bază și deficitul pe componenta investițională. „Conform formulei de calcul a bugetului, se calculează deficitul total. Dacă e să ne referim la componenta investițională, aceasta este componenta care prevede că în deficit se reflectă toate sumele împrumuturilor sau finanțărilor externe atrase de Republica Moldova ale căror destinație este investițională. Componenta de bază este componenta pe care o percepem ca diferența directă dintre venituri și cheltuieli. La componenta de bază deficitul planificat pentru anul 2020 constituie 2,6 miliarde de lei”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1.

Pentru acoperirea deficitului pe componenta de bază, în proiectul legii bugetului este prevăzută plasarea valorilor mobiliare de stat, vânzarea lor către instituțiile financiare ce ar genera venituri de două miliarde de lei. De asemenea, sunt prevăzute circa 500 de milioane de lei venituri din privatizări și 200 de milioane din recuperarea activelor de la cele trei bănci devalizate în urma fraudei bancare – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Totodată, ministrul amintește că pentru 2019 deficitul pe componenta de bază a fost de 3,5 miliarde.

În ceea ce privește deficitul de 4,8 miliarde care se referă la componenta investițională, Sergiu Pușcuța susține că deficitul respectiv este unul care nu creează pericole substanțiale pentru sustenabilitatea bugetului. „Deficitul investițional este unul convențional”, a concretizat ministrul.

Potrivit lui, un angajament al Guvernului în cadrul proiectului legii bugetare a fost de a nu diminua angajamentele făcute față de cetățenii țării pe plan social. Astfel, bugetul a devenit unul al investițiilor, dar și unul de susținere socială. „Toate aceste angajamente, și cele sociale, și cele salariale, dar și cele de investiții se regăsesc în proiectele de legi pentru anul viitor. Toate aceste activități se regăsesc în partea de cheltuieli a bugetelor și sunt evidențiate și sursele de finanțare a acestora”, a continuat Sergiu Pușcuța.

Ministrul finanțelor recunoaște că proiectele bugetelor se aflau la o etapă avansată de elaborare în cadrul Ministerului Finanțelor și în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și că actualul executiv le-a preluat și „a corectat anumite momente și a plasat accentele reieșind din programul de guvernare”. „Noi am văzut proiectul pe data de 14 noiembrie, chiar în prima zi când am intrat în serviciu. Acest document a fost prezentat, el ca proiect era gata. Noi l-am preluat și l-am ajustat cu acele modificări pe care noi le-am considerat corecte. Am corectat unele carențe, care în viziunea noastră mai erau. Mă refer la partea de cheltuieli, partea investițională, aici noi am purces la un exercițiu de a diversifica acele investiții pentru a le face mai impunătoare și mai importante pentru dezvoltarea economică a țării, totodată păstrând aspectul social”, a notat șeful Ministerului Finanțelor.

Ministrul finanțelor susține că la elaborarea bugetelor s-a luat ca bază tendințele macroeconomice care au fost prezentate de Ministerul Economiei, inclusiv creșterea planificată a Produsului Intern Brut de 3,8%, ratele de schimb ale monedei naționale față de valutele străine prognozate, de asemenea, s-au luat în calcul importurile, exporturile planificate. „Veniturile prevăzute în proiectului bugetului de stat care a fost aprobat în Guvern nu au suferit modificări, comparativ cu proiectul elaborat de executivul anterior”, a menționat Sergiu Pușcuța.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a lansat o licitație publică pentru lucrări de reparație curentă și întreținere a suprafețelor din beton asfaltic ale platformei aerodromului. Valoarea estimată a contractului este de 67,2 milioane de lei, fără TVA, transmite IPN.

Potrivit anunțului publicat pe platforma de achiziții publice, ofertele pot fi depuse în perioada 3-17 august, după încheierea etapei de solicitare a clarificărilor, care se va desfășura până la 3 august.

Potrivit documentației tehnice, o mare parte din investiție este destinată reparației platformei nr. 1, unde sunt locurile de staționare ale aeronavelor. Devizul verificat pentru aceste lucrări este estimat la aproximativ 55 de milioane de lei, cu TVA inclus.

Reparațiile nu se limitează însă la zona unde staționează aeronavele, ci vizează și infrastructura utilizată zilnic de serviciile aeroportuare. Astfel, reparațiile includ și zona de legătură dintre punctul de control și platforma aerodromului, parcarea destinată autospecialelor aeroportuare, zona unde sunt amplasate atelierele și depozitele de materiale, precum și zona stației de alimentare cu combustibil. Totodată, vor fi executate lucrări și pe drumul de acces către terminalul de pasageri.

Caietul de sarcini arată că necesitatea intervențiilor a fost constatată în urma inspecțiilor tehnice. Documentația mai prevede că intervențiile vor fi executate în zone operaționale și cu acces restricționat, fără a afecta activitatea aeroportului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025