Situația drepturilor omului în stânga Nistrului rămâne fără atenția cuvenită, raport

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova rămâne fără atenția cuvenită din partea autorităților constituționale și a instituțiilor internaționale relevante. Populația acestui teritoriu rămâne practic fără acces la instrumente juridice legale și eficiente de apărare a drepturilor omului – se arată într-un raport privind impactul trupelor ruse în Moldova, Ucraina și Armenia asupra situației drepturilor omului, elaborat de Asociația Promo-LEX din Moldova, Helsinki Citizens’ Assembly-Vanadzor din Armenia și East European Research Initiative Foundation din Ucraina, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației Promo-LEX, în Republica Moldova interesul pentru acest subiect este unul sporit din cauza numeroaselor cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind expediate sau examinate la CEDO. Chiar dacă au fost pronunțate hotărâri în 58 de dosare, iar peste două mii de persoane au fost recunoscute victime ale încălcării drepturilor omului și abuzurilor din partea administrației din regiune, situația continuă să fie ignorată. Federația Rusă evită executarea Hotărârilor CEDO și achitarea sumei cumulative de circa 5,5 milioane de euro, precizează Promo-LEX.

În comunicatul remis de asociație se mai spune că „mecanismele naționale de protejare a drepturilor omului, aplicate la nivel internațional și disponibile autorităților constituționale, au un impact redus aici, deși în cadrul Revizuirii periodice universale Moldova a acceptat mai multe recomandări privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”. „În mod special s-a atenționat asupra promovării drepturilor omului și elaborarea unui mecanism de monitorizare a situației, cu implicarea reprezentanților societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului”.

Potrivit Promo-LEX, „în aceste circumstanțe, fenomenul impunității, lipsa oricăror posibilități de monitorizare a situației precum și lipsa oricăror garanții pentru respectarea drepturilor omului sunt elemente ce caracterizează situația reală privind starea drepturilor omului în acest teritoriu”.

Autorii raportului au identificat o serie de factori care favorizează perpetuarea situației și au examinat impactul trupelor ruse asupra evenimentelor din zonele de conflict analizate. Autorii au descris procesul de negocieri moldo-ruse privind termenele și retragerea trupelor ruse din Moldova. Acest lucru a fost făcut pentru a înțelege modul în care a fost posibilă obținerea de către Federația Rusă a calității de stat-garant și mediator în procesul de negocieri politice, în condițiile menținerii prezenței militare și a faptului că, potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru și nu admite prezența trupelor străine pe teritoriul său, precizează Promo-LEX.

În comunicat se mai spune că autorii au analizat și modul în care prezența rusă în Moldova a contribuit sau a favorizat încălcarea drepturilor omului, iar în unele situații anume militarii ruși au fost cei care au admis încălcarea directă a drepturilor locuitorilor regiunii. „Autorii raportului susțin că prezența trupelor ruse și situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar trebui să fie prioritare în dialogul bilateral al Republicii Moldova cu Federația Rusă, deoarece reprezintă practic una dintre cheile soluționării problemei transnistrene. În prezent, aceste subiecte sunt abordate ocazional, rămân în umbra altora, nu sunt dezbătute în spațiul public ori sunt discutate într-o manieră netransparentă”, menționează Promo-LEX.

Decizia Curții de Apel Centru privind dizolvarea celor patru formațiuni politice are la bază un mecanism legal introdus după declararea Partidului „Șor” drept neconstituțional în 2023. Directoarea adjunctă a ADEPT și secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte, a explicat pentru IPN că acest mecanism urmărește să împiedice continuarea activității unui partid declarat neconstituțional sub o altă denumire.

Potrivit expertei, legislația prevede că, în cazul în care instanța constată existența unei succesiuni politice între un partid declarat neconstituțional și o altă formațiune, Ministerul Justiției este obligat să solicite dizolvarea acesteia. Experta susține că mecanismul nu reprezintă o lege adoptată împotriva unor partide concrete, ci un instrument general aplicabil, introdus în Legea privind partidele politice.

„Mecanismul de succesor a fost creat tocmai pentru a preveni reîncarnarea unui partid declarat neconstituțional sub altă formă juridică”, a precizat Polina Panainte.

Potrivit ei, Comisia de la Veneția nu a analizat un partid anume și nici cazul Partidului „Șor”, dar a precizat că limitarea activității unei formațiuni politice poate fi justificată doar în situații excepționale, dacă sunt respectate garanții clare și este demonstrată necesitatea unei astfel de măsuri.

Polina Panainte a subliniat că dizolvarea unui partid succesor nu poate fi dispusă automat, ci necesită o analiză individuală și probe concrete privind existența unei succesiuni politice.

În acest caz, Curtea de Apel a analizat criteriile prevăzute de lege pentru stabilirea unei astfel de legături. Printre elementele reținute de instanță se numără congresul organizat la Moscova, la 6 iulie 2025, unde liderii celor patru formațiuni au anunțat constituirea blocului politic „Victorie – Победа”, în prezența lui Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare.

Curtea de Apel Centru a dispus miercuri dizolvarea partidelor „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, constatând că acestea sunt succesoare ale Partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Deocamdată, instanța a publicat doar dispozitivul hotărârilor, fără motivarea integrală a acestora. Deciziile pot fi contestate în condițiile prevăzute de lege.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Situația drepturilor omului în stânga Nistrului rămâne fără atenția cuvenită, raport

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova rămâne fără atenția cuvenită din partea autorităților constituționale și a instituțiilor internaționale relevante. Populația acestui teritoriu rămâne practic fără acces la instrumente juridice legale și eficiente de apărare a drepturilor omului – se arată într-un raport privind impactul trupelor ruse în Moldova, Ucraina și Armenia asupra situației drepturilor omului, elaborat de Asociația Promo-LEX din Moldova, Helsinki Citizens’ Assembly-Vanadzor din Armenia și East European Research Initiative Foundation din Ucraina, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Asociației Promo-LEX, în Republica Moldova interesul pentru acest subiect este unul sporit din cauza numeroaselor cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, multe dintre acestea fiind expediate sau examinate la CEDO. Chiar dacă au fost pronunțate hotărâri în 58 de dosare, iar peste două mii de persoane au fost recunoscute victime ale încălcării drepturilor omului și abuzurilor din partea administrației din regiune, situația continuă să fie ignorată. Federația Rusă evită executarea Hotărârilor CEDO și achitarea sumei cumulative de circa 5,5 milioane de euro, precizează Promo-LEX.

În comunicatul remis de asociație se mai spune că „mecanismele naționale de protejare a drepturilor omului, aplicate la nivel internațional și disponibile autorităților constituționale, au un impact redus aici, deși în cadrul Revizuirii periodice universale Moldova a acceptat mai multe recomandări privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”. „În mod special s-a atenționat asupra promovării drepturilor omului și elaborarea unui mecanism de monitorizare a situației, cu implicarea reprezentanților societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului”.

Potrivit Promo-LEX, „în aceste circumstanțe, fenomenul impunității, lipsa oricăror posibilități de monitorizare a situației precum și lipsa oricăror garanții pentru respectarea drepturilor omului sunt elemente ce caracterizează situația reală privind starea drepturilor omului în acest teritoriu”.

Autorii raportului au identificat o serie de factori care favorizează perpetuarea situației și au examinat impactul trupelor ruse asupra evenimentelor din zonele de conflict analizate. Autorii au descris procesul de negocieri moldo-ruse privind termenele și retragerea trupelor ruse din Moldova. Acest lucru a fost făcut pentru a înțelege modul în care a fost posibilă obținerea de către Federația Rusă a calității de stat-garant și mediator în procesul de negocieri politice, în condițiile menținerii prezenței militare și a faptului că, potrivit Constituției, Republica Moldova este un stat neutru și nu admite prezența trupelor străine pe teritoriul său, precizează Promo-LEX.

În comunicat se mai spune că autorii au analizat și modul în care prezența rusă în Moldova a contribuit sau a favorizat încălcarea drepturilor omului, iar în unele situații anume militarii ruși au fost cei care au admis încălcarea directă a drepturilor locuitorilor regiunii. „Autorii raportului susțin că prezența trupelor ruse și situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ar trebui să fie prioritare în dialogul bilateral al Republicii Moldova cu Federația Rusă, deoarece reprezintă practic una dintre cheile soluționării problemei transnistrene. În prezent, aceste subiecte sunt abordate ocazional, rămân în umbra altora, nu sunt dezbătute în spațiul public ori sunt discutate într-o manieră netransparentă”, menționează Promo-LEX.

Situația drepturilor omului în stânga Nistrului rămâne fără atenția cuvenită, raport

Duma de Stat a Rusiei a adoptat un pachet de legi care restricționează semnificativ drepturile cetățenilor ruși plecați din țară...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025