Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții. Dezbateri IPN

Asumarea de răspundere de către Guvern pentru Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative a trezit controverse puternice cu implicarea celor mai importanți actori politici și publici din țară. Or, de soluționarea acestor controverse depinde sănătatea și chiar viața foarte multor oameni de acum înainte. Toți actorii politici cei mai importanți s-au divizat practic în două poziții distincte și, în foarte multe privințe contrarii. Reprezentanții celor două poziții și-au expus opiniile la dezbaterile publice „Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că angajarea răspunderii Guvernului reprezintă procedura parlamentară specială. Prin aceasta, pentru a face față unor provocări, împrejurări deosebite, ce reclamă măsuri urgente aflate în mod obișnuit în competența Parlamentului, Guvernul urmărește să preia aceste competențe prin angajarea răspunderii. Potrivit lui, Curtea Constituțională (CC) a subliniat toate etapele care urmează a fi parcurse în cazul unei asemenea proceduri.

Expertul susține că, după ce mai mulți deputați, care reprezintă opoziția, precum și un deputat independent, au sesizat Curtea, luni,13 aprilie, au avut loc dezbaterile la această temă. În opinia sa, CC a examinat foarte atent sesizările, precum și întreaga situație și a întreprins un pas important spre a face ordine în jurisprudența cu privire la angajarea răspunderii de către Guvern. Igor Boțan este de părere că CC și-a axat toate argumentele pe sesizarea deputatului Oleinic. „Părerea mea este că, dacă domnul Oleinic nu s-ar fi adresat Curții Constituționale, atunci celelalte sesizări, nu știu dacă ar fi meritat să fie luate în considerare. Pentru că la baza hotărârii Curții, de fapt, stă sesizarea domnului Oleinic cu privire la vicierea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern.

Vicepreședintele Partidului Democrat, deputatul Nicolae Ciubuc, a menționat că asumarea de răspundere corespunde Constituției și vine ca urmare a consecințelor epidemiei COVID-19, în acest context fiind necesare măsuri extreme într-o stare de urgență. Este vorba despre măsuri care vin să combată efectele acestei epidemii. În viziunea sa, asumarea de răspundere a fost una absolut legală și a întrunit toate cerințele prevăzute de Constituție. Potrivit lui, a fost vizibilă reacția opoziției, care, pe de o parte, nu a venit cu o moțiune de cenzură, dar, pe de altă parte, a venit cu critici asupra măsurilor, care „sunt populiste”, și a depus sesizări la CC. Or, măsurile adoptate de Guvern sunt pentru cetățeni.

Nicolae Ciubuc, care este și vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, susține că modificările pentru care executivul și-a asumat răspunderea țin de măsuri concrete pentru sprijinirea mai multor pături sociale și pentru susținerea mediului de afaceri, creând facilități pentru business și excluzând impedimente în calea dezvoltării: „Cumva se încearcă a specula că Guvernul nu ar avea această competență, iar Curtea s-a axat mai mult pe aspecte de procedură, mai exact cu privire la caracterul deliberativ al ședinței”. Deputatul spune că în acest caz este vorba despre un aspect subiectiv.

Vicepreședintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, deputatul Igor Munteanu, a menționat că originile acestei asumări de răspundere se trag de la decretarea stării de urgență pe data 17 martie. Atunci, Guvernul a venit în fața Parlamentului să-și expună viziunea, dar și să solicite pentru Comisia pentru Situații Excepționale competențe, care. în opinia Platformei, depășeau anumite atribuții adecvate perioadei stării de urgență. „Acest mandat a fost acordat, inclusiv fără a se cunoaște care sunt măsurile și intervențiile care urmează a fi întreprinse, precum și resursele alocate pentru ele. Or, multe din cele promovate de Guvern nu se încadrează în contextul stări de urgență, și sunt niște opțiuni de moment, asociate un interese de grup”.

Igor Munteanu, care este și președinte al Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, a declarat că sesizarea Curții a fost determinată de acest context. Iar în sesizarea colegului său de partid au fost menționate acele prevederi, „care nu au ce căuta într-un proiect care prevede măsuri într-o situație de urgență. Este vorba despre prevederile ce țin de duty free, Legea tutunului, precum și taxele locale, ceea ce trădează influențele unor grupuri economice asupra deciziilor acestui Guvern”. Parlamentarul mai spune că premierul a venit în legislativ, știind că niciunul din deputații care au susținut asumarea de răspundere nu se vor prezenta, și era cunoscut faptul că nu va exista cvorum. „Curtea Constituțională a constatat că procedura a fost viciată și acest lucru este cel mai important, din punctul meu de vedere”, a notat Igor Munteanu, ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA.

Dezbaterile „Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții”, sunt ediția a 128-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

Municipiul Chișinău găzduiește cea de-a XI-a ediție a festivalului sportiv internațional „Taur de aur” (23-26 iulie) /Manejul de Atletism /ora 10:30/.

Adunarea Populară a Găgăuziei, în colaborare cu Institutul Justiției Constituționale, organizează o conferință științifico-practică internațională cu tema: „Respectarea normelor constituționale în Republica Moldova – un test pentru statul de drept” /Casa de Cultură a municipiului Comrat /ora 11:00/.

Seniorii din capitală sunt invitați la o nouă ediție a spectacolelor muzicale, desfășurate în cadrul Proiectului socio-cultural de weekend „Dialog între generații” (25-26 iulie) /Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” /ora 16:00/.

În sectoarele capitalei se desfășoară campionatul municipal la șah și joc de dame pentru seniori /25-26 iulie/.

Primăria municipiului Chișinău desfășoară în sectoarele capitalei iarmaroace și târguri cu produse și mărfuri autohtone /25-26 iulie/.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții. Dezbateri IPN

Asumarea de răspundere de către Guvern pentru Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative a trezit controverse puternice cu implicarea celor mai importanți actori politici și publici din țară. Or, de soluționarea acestor controverse depinde sănătatea și chiar viața foarte multor oameni de acum înainte. Toți actorii politici cei mai importanți s-au divizat practic în două poziții distincte și, în foarte multe privințe contrarii. Reprezentanții celor două poziții și-au expus opiniile la dezbaterile publice „Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții”, organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că angajarea răspunderii Guvernului reprezintă procedura parlamentară specială. Prin aceasta, pentru a face față unor provocări, împrejurări deosebite, ce reclamă măsuri urgente aflate în mod obișnuit în competența Parlamentului, Guvernul urmărește să preia aceste competențe prin angajarea răspunderii. Potrivit lui, Curtea Constituțională (CC) a subliniat toate etapele care urmează a fi parcurse în cazul unei asemenea proceduri.

Expertul susține că, după ce mai mulți deputați, care reprezintă opoziția, precum și un deputat independent, au sesizat Curtea, luni,13 aprilie, au avut loc dezbaterile la această temă. În opinia sa, CC a examinat foarte atent sesizările, precum și întreaga situație și a întreprins un pas important spre a face ordine în jurisprudența cu privire la angajarea răspunderii de către Guvern. Igor Boțan este de părere că CC și-a axat toate argumentele pe sesizarea deputatului Oleinic. „Părerea mea este că, dacă domnul Oleinic nu s-ar fi adresat Curții Constituționale, atunci celelalte sesizări, nu știu dacă ar fi meritat să fie luate în considerare. Pentru că la baza hotărârii Curții, de fapt, stă sesizarea domnului Oleinic cu privire la vicierea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern.

Vicepreședintele Partidului Democrat, deputatul Nicolae Ciubuc, a menționat că asumarea de răspundere corespunde Constituției și vine ca urmare a consecințelor epidemiei COVID-19, în acest context fiind necesare măsuri extreme într-o stare de urgență. Este vorba despre măsuri care vin să combată efectele acestei epidemii. În viziunea sa, asumarea de răspundere a fost una absolut legală și a întrunit toate cerințele prevăzute de Constituție. Potrivit lui, a fost vizibilă reacția opoziției, care, pe de o parte, nu a venit cu o moțiune de cenzură, dar, pe de altă parte, a venit cu critici asupra măsurilor, care „sunt populiste”, și a depus sesizări la CC. Or, măsurile adoptate de Guvern sunt pentru cetățeni.

Nicolae Ciubuc, care este și vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, susține că modificările pentru care executivul și-a asumat răspunderea țin de măsuri concrete pentru sprijinirea mai multor pături sociale și pentru susținerea mediului de afaceri, creând facilități pentru business și excluzând impedimente în calea dezvoltării: „Cumva se încearcă a specula că Guvernul nu ar avea această competență, iar Curtea s-a axat mai mult pe aspecte de procedură, mai exact cu privire la caracterul deliberativ al ședinței”. Deputatul spune că în acest caz este vorba despre un aspect subiectiv.

Vicepreședintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, deputatul Igor Munteanu, a menționat că originile acestei asumări de răspundere se trag de la decretarea stării de urgență pe data 17 martie. Atunci, Guvernul a venit în fața Parlamentului să-și expună viziunea, dar și să solicite pentru Comisia pentru Situații Excepționale competențe, care. în opinia Platformei, depășeau anumite atribuții adecvate perioadei stării de urgență. „Acest mandat a fost acordat, inclusiv fără a se cunoaște care sunt măsurile și intervențiile care urmează a fi întreprinse, precum și resursele alocate pentru ele. Or, multe din cele promovate de Guvern nu se încadrează în contextul stări de urgență, și sunt niște opțiuni de moment, asociate un interese de grup”.

Igor Munteanu, care este și președinte al Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, a declarat că sesizarea Curții a fost determinată de acest context. Iar în sesizarea colegului său de partid au fost menționate acele prevederi, „care nu au ce căuta într-un proiect care prevede măsuri într-o situație de urgență. Este vorba despre prevederile ce țin de duty free, Legea tutunului, precum și taxele locale, ceea ce trădează influențele unor grupuri economice asupra deciziilor acestui Guvern”. Parlamentarul mai spune că premierul a venit în legislativ, știind că niciunul din deputații care au susținut asumarea de răspundere nu se vor prezenta, și era cunoscut faptul că nu va exista cvorum. „Curtea Constituțională a constatat că procedura a fost viciată și acest lucru este cel mai important, din punctul meu de vedere”, a notat Igor Munteanu, ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA.

Dezbaterile „Asumarea de răspundere de către Guvern: controverse, efecte, soluții”, sunt ediția a 128-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a lansat o licitație publică pentru lucrări de reparație curentă și întreținere a suprafețelor din beton asfaltic ale platformei aerodromului. Valoarea estimată a contractului este de 67,2 milioane de lei, fără TVA, transmite IPN.

Potrivit anunțului publicat pe platforma de achiziții publice, ofertele pot fi depuse în perioada 3-17 august, după încheierea etapei de solicitare a clarificărilor, care se va desfășura până la 3 august.

Potrivit documentației tehnice, o mare parte din investiție este destinată reparației platformei nr. 1, unde sunt locurile de staționare ale aeronavelor. Devizul verificat pentru aceste lucrări este estimat la aproximativ 55 de milioane de lei, cu TVA inclus.

Reparațiile nu se limitează însă la zona unde staționează aeronavele, ci vizează și infrastructura utilizată zilnic de serviciile aeroportuare. Astfel, reparațiile includ și zona de legătură dintre punctul de control și platforma aerodromului, parcarea destinată autospecialelor aeroportuare, zona unde sunt amplasate atelierele și depozitele de materiale, precum și zona stației de alimentare cu combustibil. Totodată, vor fi executate lucrări și pe drumul de acces către terminalul de pasageri.

Caietul de sarcini arată că necesitatea intervențiilor a fost constatată în urma inspecțiilor tehnice. Documentația mai prevede că intervențiile vor fi executate în zone operaționale și cu acces restricționat, fără a afecta activitatea aeroportului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025