În circumstanțe extraordinare sunt necesare soluții extraordinare, Cristina Lesnic

Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, susține că acum prioritatea Chişinăului în raport cu Tiraspolul este de a depăși epidemia de coronavirus și nu se dorește ca situația să fie politizată. Ceea ce interesează astăzi cetățeanul este confortul său psihologic, medical, social în societate. Acele măsuri de încredere care sunt aplicate și sunt orientate către cetățeni au demonstrat că, iată, într-o situație de criză, ar fi mai multe lecții de învățat.

„Am menționat că, exact în datele de 16 martie și 17 martie, atunci când a fost declarată situația de urgență, atât Chișinăul, cât și Tiraspolul au început cu măsuri similare de protejare a persoanelor pentru a depăși sau, cel puțin, a sensibiliza că trebuie să fim pregătiți pentru un regim special: de protejare față de sine, de protejare față de cei din jur, igienă, auto-izolarea, la fel și modul de a păstra distanța socială. Este evident faptul că situația sau datele statistice care sunt astăzi la moment diferă între Chișinău și Tiraspol. După două săptămâni, constatăm că măsurile care sunt aplicate de către Comisia pentru Situații Excepționale devin din ce în ce mai severe, iar noi pledăm pentru faptul ca acele măsuri care sunt adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale să fie aplicate pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a declarat vicepremierul într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol nu este doar în format scris. Este și în convorbiri telefonice regulate. La fel, această comunicare se menține și cu partenerii din formatul 5+2, pentru a putea gestiona corect situația de criză în care s-a pomenit Republica Moldova din cauza acestei pandemii, a precizat Cristina Lesnic.

După închiderea de către Ucraina a frontierei, au parvenit multiple solicitări cu privire la importul produselor alimentare și a medicamentelor în regiunea transnistreană. „Și atunci noi am fost nevoiți să reacționăm operativ în ceea ce privește, pe de o parte, să avem o comunicare foarte bună cu toți primarii, președinții de raioane, cu locuitorii din Zona de Securitate – aș vrea să reamintesc că, atunci când vorbesc de Zona de Securitate, am în vedere 20 de kilometri de la linia administrativă. Iar pe de altă parte, să ne îngrijim și de cetățenii Republicii Moldova care se regăsesc în regiunea transnistreană”, a notat vicepremierul.

Cristina Lesnic s-a referit și la procesarea testelor la COVID-19. În regiunea transnistreană sunt transmise aceste teste, iar probele prelevate sunt aduse pentru confirmare la laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Chișinău.

În ceea ce privește activitatea economică, în general, și agenții economici din regiunea transnistreană care sunt înregistrați la Chișinău, Cristina Lesnic a spus că, potrivit datelor actualizate la 1 martie 2020, sunt 550 de agenți economici cu caracter permanent care operează în regiunea transnistreană. De asemenea, sunt 1 631 de agenți economici care sunt înregistrați provizoriu. Ambele categorii au sediul în regiunea transnistreană și pot opera pe deplin.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

În circumstanțe extraordinare sunt necesare soluții extraordinare, Cristina Lesnic

Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, susține că acum prioritatea Chişinăului în raport cu Tiraspolul este de a depăși epidemia de coronavirus și nu se dorește ca situația să fie politizată. Ceea ce interesează astăzi cetățeanul este confortul său psihologic, medical, social în societate. Acele măsuri de încredere care sunt aplicate și sunt orientate către cetățeni au demonstrat că, iată, într-o situație de criză, ar fi mai multe lecții de învățat.

„Am menționat că, exact în datele de 16 martie și 17 martie, atunci când a fost declarată situația de urgență, atât Chișinăul, cât și Tiraspolul au început cu măsuri similare de protejare a persoanelor pentru a depăși sau, cel puțin, a sensibiliza că trebuie să fim pregătiți pentru un regim special: de protejare față de sine, de protejare față de cei din jur, igienă, auto-izolarea, la fel și modul de a păstra distanța socială. Este evident faptul că situația sau datele statistice care sunt astăzi la moment diferă între Chișinău și Tiraspol. După două săptămâni, constatăm că măsurile care sunt aplicate de către Comisia pentru Situații Excepționale devin din ce în ce mai severe, iar noi pledăm pentru faptul ca acele măsuri care sunt adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale să fie aplicate pe întreg teritoriul Republicii Moldova”, a declarat vicepremierul într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

Comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol nu este doar în format scris. Este și în convorbiri telefonice regulate. La fel, această comunicare se menține și cu partenerii din formatul 5+2, pentru a putea gestiona corect situația de criză în care s-a pomenit Republica Moldova din cauza acestei pandemii, a precizat Cristina Lesnic.

După închiderea de către Ucraina a frontierei, au parvenit multiple solicitări cu privire la importul produselor alimentare și a medicamentelor în regiunea transnistreană. „Și atunci noi am fost nevoiți să reacționăm operativ în ceea ce privește, pe de o parte, să avem o comunicare foarte bună cu toți primarii, președinții de raioane, cu locuitorii din Zona de Securitate – aș vrea să reamintesc că, atunci când vorbesc de Zona de Securitate, am în vedere 20 de kilometri de la linia administrativă. Iar pe de altă parte, să ne îngrijim și de cetățenii Republicii Moldova care se regăsesc în regiunea transnistreană”, a notat vicepremierul.

Cristina Lesnic s-a referit și la procesarea testelor la COVID-19. În regiunea transnistreană sunt transmise aceste teste, iar probele prelevate sunt aduse pentru confirmare la laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică din Chișinău.

În ceea ce privește activitatea economică, în general, și agenții economici din regiunea transnistreană care sunt înregistrați la Chișinău, Cristina Lesnic a spus că, potrivit datelor actualizate la 1 martie 2020, sunt 550 de agenți economici cu caracter permanent care operează în regiunea transnistreană. De asemenea, sunt 1 631 de agenți economici care sunt înregistrați provizoriu. Ambele categorii au sediul în regiunea transnistreană și pot opera pe deplin.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025