Ministra de interne: 36 de minori exploatați în trafic de droguri anul trecut

Anul trecut, 36 de minori au fost exploatați pentru traficul de droguri în Moldova. Totodată, au fost documentați 775 de adulți, majoritatea fiind deja trimiși în judecată. Datele au fost prezentate în cadrul ședinței de joi a Parlamentului de către ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, transmite IPN.

„Minorii au fost implicați în cauze penale, situații în care efectiv au fost exploatați. Traficanții i-au folosit pentru a se eschiva de la pedepse mai grave, dar fiind faptul că copiii încă nu au atins vârsta răspunderii penale”, a precizat ministra.

Potrivit raportului, majoritatea infracțiunilor legate de droguri sunt comise de bărbați cu vârste între 18 și 24 de ani și peste 30 de ani. Din totalul de 775 de adulți documentați, 718 sunt bărbați.

Daniella Misail-Nichitin a subliniat că în ultimii trei ani a crescut implicarea cetățenilor străini în traficul de droguri. Anul trecut, autoritățile au documentat 20 de străini, ceea ce reflectă influența mobilității regionale, generate de războiul din Ucraina.

Ministra a enunțat provocările majore în combaterea traficului de droguri: digitalizarea comerțului ilegal, metoda „ascunzișurilor prestabilite”, ce reduce contactul direct între dealer și consumator, creșterea traficului de droguri sintetice și a noilor substanțe psihoactive, caracterul transnațional al rețelelor criminale și implicarea minorilor în activități ilegale.

Parlamentul a aprobat în primă lectură, cu votul majorității deputaților PAS, modificările la Codul Electoral care stabilesc noi reguli pentru organizarea alegerilor bașcanului și ale Adunării Populare a Găgăuziei. Proiectul a stârnit dezbateri în plen, opoziția acuzând că inițiativa restrânge competențele regiunii autonome și este promovată în grabă, în timp ce autorii susțin că modificările sunt necesare pentru a alinia legislația la deciziile Curții Constituționale și a asigura un cadru electoral constituțional, transmite IPN.

Deputatul fracțiunii Alternativa, Alexandr Stoianoglo, a declarat că proiectul depășește limitele stabilite de hotărârile Curții Constituționale și afectează echilibrul dintre autoritățile centrale și UTA Găgăuzia. Potrivit lui, modificările ar lipsi Găgăuzia de dreptul de a organiza independent alegerile regionale și ar introduce cerințe noi pentru candidații la funcția de bașcan, care nu sunt prevăzute în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Critici a formulat și vicepreședintele Parlamentului, deputatul Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea. „Nu vorbim azi doar de Găgăuzia. Este al 13-lea proiect în ultimii trei ani de modificare a Codului Electoral. Nu putem vorbi de respect față de lege atunci când legile se schimbă în funcție de interes politic”, a declarat Vlad Batrîncea.

În replică, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională, deputata PAS Larisa Voloh, a respins acuzațiile și a declarat că statutul regiunii nu este afectat. „Nimeni nu ia autonomia găgăuză, nimeni nu limitează dreptul oamenilor de a-și alege reprezentanții, nimeni nu schimbă identitatea sau statutul special al regiunii. Facem ceea ce este firesc pentru un stat de drept. Construim un cadru electoral clar, coerent și constituțional”, a declarat Larisa Voloh.

Proiectul a fost aprobat în primă lectură cu 52 de voturi ale deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate.

Modificările prevăd înființarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, care va funcționa ca autoritate electorală permanentă și va organiza alegerile regionale. Totodată, în Codul Electoral se stipulează noțiunea de „alegeri regionale”, ce include alegerea bașcanului, a deputaților în Adunarea Populară și referendumurile desfășurate în regiune.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ministra de interne: 36 de minori exploatați în trafic de droguri anul trecut

Anul trecut, 36 de minori au fost exploatați pentru traficul de droguri în Moldova. Totodată, au fost documentați 775 de adulți, majoritatea fiind deja trimiși în judecată. Datele au fost prezentate în cadrul ședinței de joi a Parlamentului de către ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, transmite IPN.

„Minorii au fost implicați în cauze penale, situații în care efectiv au fost exploatați. Traficanții i-au folosit pentru a se eschiva de la pedepse mai grave, dar fiind faptul că copiii încă nu au atins vârsta răspunderii penale”, a precizat ministra.

Potrivit raportului, majoritatea infracțiunilor legate de droguri sunt comise de bărbați cu vârste între 18 și 24 de ani și peste 30 de ani. Din totalul de 775 de adulți documentați, 718 sunt bărbați.

Daniella Misail-Nichitin a subliniat că în ultimii trei ani a crescut implicarea cetățenilor străini în traficul de droguri. Anul trecut, autoritățile au documentat 20 de străini, ceea ce reflectă influența mobilității regionale, generate de războiul din Ucraina.

Ministra a enunțat provocările majore în combaterea traficului de droguri: digitalizarea comerțului ilegal, metoda „ascunzișurilor prestabilite”, ce reduce contactul direct între dealer și consumator, creșterea traficului de droguri sintetice și a noilor substanțe psihoactive, caracterul transnațional al rețelelor criminale și implicarea minorilor în activități ilegale.

Fermierii români au protestat joi la București față de interzicerea exporturilor de oi și capre, reclamând pierderi de sute de milioane de euro și cerând intervenția autorităților. Manifestația a degenerat în îmbrânceli cu jandarmii, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, relatează Digi24, citat de IPN.

Protestul a început în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, unde crescători din mai multe județe au cerut să discute cu conducerea instituției. Ulterior, fermierii s-au deplasat în Piața Victoriei, în fața Guvernului, unde s-au adunat aproximativ cinci mii de persoane. Aceștia au cerut reluarea exporturilor, despăgubiri pentru pierderile suferite și demisia conducerii ANSVSA.

Manifestația are loc pe fondul crizei din sectorul zootehnic, afectat de pesta micilor rumegătoare și de restricțiile sanitar-veterinare. Comisia Europeană a prelungit până pe 31 decembrie interdicția exporturilor de ovine și caprine din România către țările terțe, după apariția unui focar de boală în județul Mureș.

Fermierii susțin că restricțiile au blocat reluarea exporturilor către țările arabe, iar pierderile pentru acest an ar putea depăși 300 de milioane de euro. Aceștia cer deblocarea urgentă a comerțului și măsuri de sprijin pentru fermele afectate.

Conducerea ANSVSA a anunțat convocarea unei celule de criză și a declarat că instituția discută cu reprezentanții Comisiei Europene pentru identificarea unor soluții.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025