Percheziții în Găgăuzia la adjuncții Evgheniei Guțul. Ce se știe despre acest caz?

În Găgăuzia, pe 25 octombrie, au fost efectuate percheziții la doi dintre adjuncții guvernatoarei Evghenia Guțul, Victor Petrov și Iurii Kuznețov. Perchezițiile au loc în cadrul unui dosar privind acte ilegale de corupție la alegerile care au avut loc pe 20 octombrie, relatează corespondentul IPN în autonomie.

Despre faptul că perchezițiile au avut loc la Petrov și Kuznețov a anunțat bașcana Evghenia Guțul și consilierul ei Mihail Vlah.

Ambii au legat perchezițiile de alegeri și le-au prezentat ca „presiune fără precedent asupra găgăuzilor”.

Vlah a declarat că perchezițiile sunt „o ripostă pentru referendum”. Duminica trecută, aproximativ 95% dintre locuitorii Găgăuziei care au votat, s-au pronunțat „împotriva” aderării țării la UE.

Dimineața zilei de 25 octombrie, Centrul Național Anticorupție a confirmat că în mai multe raioane din Moldova au loc percheziții.

Scopul perchezițiilor, conform CNA, este „documentarea actelor ilegale de corupție la alegeri și finanțarea ilegală a partidelor politice, comise de persoane în interesul unui grup infracțional organizat”.

Locuitorii din diferite localități din Găgăuzia, care primesc alocații din Rusia prin cardurile Promsvyazbank, au declarat corespondentului IPN că ar fi primit apeluri telefonice în care li se explică „cum să acționeze dacă vin organele de drept”.

Joi, 24 octombrie, șeful poliției moldovenești, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că forțele de ordine au descoperit o schemă de cumpărare a voturilor în valoare de 39 de milioane de dolari, desfășurată în perioada septembrie-octombrie 2024, fapt confirmat de 1,4 milioane de notificări SMS de la Promsvyazbank din Rusia.

Cernăuțeanu presupune că banii au fost cel mai probabil primiți de beneficiari în numerar.

La mijlocul lunii octombrie a acestui an, Evghenia Guțul, primul ei adjunct Ilia Uzun și Iurii Kuznețov au fost incluși pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru „tentative de destabilizare a situației din Moldova”.

Victor Petrov a fost inclus pe lista de sancțiuni încă din aprilie 2023.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Percheziții în Găgăuzia la adjuncții Evgheniei Guțul. Ce se știe despre acest caz?

În Găgăuzia, pe 25 octombrie, au fost efectuate percheziții la doi dintre adjuncții guvernatoarei Evghenia Guțul, Victor Petrov și Iurii Kuznețov. Perchezițiile au loc în cadrul unui dosar privind acte ilegale de corupție la alegerile care au avut loc pe 20 octombrie, relatează corespondentul IPN în autonomie.

Despre faptul că perchezițiile au avut loc la Petrov și Kuznețov a anunțat bașcana Evghenia Guțul și consilierul ei Mihail Vlah.

Ambii au legat perchezițiile de alegeri și le-au prezentat ca „presiune fără precedent asupra găgăuzilor”.

Vlah a declarat că perchezițiile sunt „o ripostă pentru referendum”. Duminica trecută, aproximativ 95% dintre locuitorii Găgăuziei care au votat, s-au pronunțat „împotriva” aderării țării la UE.

Dimineața zilei de 25 octombrie, Centrul Național Anticorupție a confirmat că în mai multe raioane din Moldova au loc percheziții.

Scopul perchezițiilor, conform CNA, este „documentarea actelor ilegale de corupție la alegeri și finanțarea ilegală a partidelor politice, comise de persoane în interesul unui grup infracțional organizat”.

Locuitorii din diferite localități din Găgăuzia, care primesc alocații din Rusia prin cardurile Promsvyazbank, au declarat corespondentului IPN că ar fi primit apeluri telefonice în care li se explică „cum să acționeze dacă vin organele de drept”.

Joi, 24 octombrie, șeful poliției moldovenești, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că forțele de ordine au descoperit o schemă de cumpărare a voturilor în valoare de 39 de milioane de dolari, desfășurată în perioada septembrie-octombrie 2024, fapt confirmat de 1,4 milioane de notificări SMS de la Promsvyazbank din Rusia.

Cernăuțeanu presupune că banii au fost cel mai probabil primiți de beneficiari în numerar.

La mijlocul lunii octombrie a acestui an, Evghenia Guțul, primul ei adjunct Ilia Uzun și Iurii Kuznețov au fost incluși pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru „tentative de destabilizare a situației din Moldova”.

Victor Petrov a fost inclus pe lista de sancțiuni încă din aprilie 2023.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025