Sesizare la Curtea Constituțională privind numirea președintelui interimar al CSM

Deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care a solicitat să fie suspendată legea prin care Anatolie Pahopol a fost numit membru, iar ulterior a devenit președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, transmite IPN.

„Reamintesc că am sesizat Înalta Curte cu privire la un abuz neconstituțional din partea majorității parlamentare, prin care se încearcă acapararea politică a puterii judecătorești prin intermediul CSM-ului. Rezultatele acestui abuz politic îl vedem cu toții prin promovarea unor judecători compromiși în funcții cheie din sistem. Promovarea lui Clima (n.r. Veaceslav Clima, președintele Curții de Apel Chișinău), judecătorul care a participat la anularea alegerilor din Chișinău, câștigate de Andrei Nastase, este doar una din consecințele triste ale acestei intervenții neconstituționale”, a declarat Dinu Plîngău.

Potrivit lui, „acțiunile majorității parlamentare compromit sistemul judiciar”. Or, sunt trei puteri distincte conform prevederilor constituționale și, în opinia sa, orice intervenție de acest gen trebuie taxată prin sesizări bine argumentate și hotărâri bine motivate. „Sper mult ca Înalta Curte să satisfacă cererea mea până marți, până nu s-a produs un nou dezmăț neconstituțional prin care se împart funcțiile de judecător pe principii de loialitate politică”, a notat deputatul.

Anatol Pahopol, membru supleant al Consiliului Suprem al Magistraturii, a fost numit în calitate de președinte interimar al CSM la sfârșitul lunii mai. S-a întâmplat după ce au intrat în vigoare noi modificări de lege. Potrivit acestora, pe perioada vacanţei funcţiilor de membru al CSM din rândul judecătorilor, acestea pot fi suplinite de membri supleanţi. Legea prevede că interimatul funcţiei de președinte al CSM trebuie să fie asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători. În aceste condiţii, Anatol Pahopol a devenit preşedintele interimar al Consiliului, luând locul judecătoarei Luiza Gafton.

La Adunarea Generală a Judecătorilor, care a fost stabilită pentru data de 23 octombrie, urmează să fie ales un membru permanent al Consiliului din rândul judecătorilor. Anterior Anatol Pahopol declara că acesta este un pas spre alegerea președintelui permanent al CSM.

Rusia invocă nereguli sanitare și interzice importul de produse lactate din Armenia. Decizia intră în vigoare pe 27 iulie și se adaugă unei serii de restricții comerciale impuse de Erevanului în ultimele două luni și care vizează florile, legumele, fructele și alcoolul, transmite IPN.

Decizia a fost anunțată de Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (Rosselhoznadzor), în urma unor controale efectuate la întreprinderi armene de procesare a laptelui. Potrivit instituției, inspectorii ar fi constatat că unele fabrici foloseau lapte provenit de la animale bolnave, precum și materii prime aduse din afara Uniunii Economice Eurasiatice.

Rosselhoznadzor susține că măsura are scopul de a preveni pătrunderea unor infecții periculoase pe teritoriul rus și comercializarea unor produse lactate considerate nesigure pentru consumatori.

Interdicția este cea mai recentă dintr-un șir de restricții impuse de Rusia produselor armene, început la sfârșitul lunii mai. În ultimele două luni, Moscova a limitat succesiv importul de flori, legume, fructe, verdețuri, struguri, fructe uscate, pește viu și băuturi alcoolice din Armenia. Restricțiile vizează și tranzitul acestor produse prin teritoriul rus către alte state membre ale Uniunii Economice Eurasiatice.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Sesizare la Curtea Constituțională privind numirea președintelui interimar al CSM

Deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care a solicitat să fie suspendată legea prin care Anatolie Pahopol a fost numit membru, iar ulterior a devenit președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, transmite IPN.

„Reamintesc că am sesizat Înalta Curte cu privire la un abuz neconstituțional din partea majorității parlamentare, prin care se încearcă acapararea politică a puterii judecătorești prin intermediul CSM-ului. Rezultatele acestui abuz politic îl vedem cu toții prin promovarea unor judecători compromiși în funcții cheie din sistem. Promovarea lui Clima (n.r. Veaceslav Clima, președintele Curții de Apel Chișinău), judecătorul care a participat la anularea alegerilor din Chișinău, câștigate de Andrei Nastase, este doar una din consecințele triste ale acestei intervenții neconstituționale”, a declarat Dinu Plîngău.

Potrivit lui, „acțiunile majorității parlamentare compromit sistemul judiciar”. Or, sunt trei puteri distincte conform prevederilor constituționale și, în opinia sa, orice intervenție de acest gen trebuie taxată prin sesizări bine argumentate și hotărâri bine motivate. „Sper mult ca Înalta Curte să satisfacă cererea mea până marți, până nu s-a produs un nou dezmăț neconstituțional prin care se împart funcțiile de judecător pe principii de loialitate politică”, a notat deputatul.

Anatol Pahopol, membru supleant al Consiliului Suprem al Magistraturii, a fost numit în calitate de președinte interimar al CSM la sfârșitul lunii mai. S-a întâmplat după ce au intrat în vigoare noi modificări de lege. Potrivit acestora, pe perioada vacanţei funcţiilor de membru al CSM din rândul judecătorilor, acestea pot fi suplinite de membri supleanţi. Legea prevede că interimatul funcţiei de președinte al CSM trebuie să fie asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători. În aceste condiţii, Anatol Pahopol a devenit preşedintele interimar al Consiliului, luând locul judecătoarei Luiza Gafton.

La Adunarea Generală a Judecătorilor, care a fost stabilită pentru data de 23 octombrie, urmează să fie ales un membru permanent al Consiliului din rândul judecătorilor. Anterior Anatol Pahopol declara că acesta este un pas spre alegerea președintelui permanent al CSM.

Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, transmite IPN.

Noul pachet include patru noi desemnări legate de rețeaua A7, printre care și conexiuni recent identificate ale acesteia cu Africa. Rețeaua este asociată de instituțiile europene de sprijin acordat Moscovei în eludarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unor platforme cripto.

Măsura vine în paralel cu extinderea interdicției de tranzacționare pentru 14 platforme de criptomonede înregistrate în Georgia, Panama, Emiratele Arabe Unite, Insulele Marshall, Kârgâzstan și Belarus. Totodată, a fost introdus în premieră un instrument care permite UE să impună o interdicție totală la nivel de țară terță pentru serviciile de active cripto folosite de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.

În același timp, Consiliul UE a inclus în noua listă de sancțiuni compania rusă Inter RAO, care deține din 2005 Centrala electrică din regiunea transnistreană. Chișinăul nu mai achiziționează energie de la MGRES din 2024 și intenționează să pună în funcțiune, în luna august, linia electrică Isaccea–Vulcănești–Chișinău, care ocolește centrala de la Cuciurgan.

Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina a fost adoptat joi de Consiliul UE și vizează sectoarele cu cel mai mare impact asupra economiei ruse: energie, servicii financiare și criptomonede. Acesta conține cea mai amplă extindere a listei de entități sancționate, 218 în total, dintre care 48 de persoane și 170 de companii, printre care rafinării din Rusia și Belarus, precum și companii legate de producția de drone și componente de drone. Pe lista finală de sancțiuni se află acum 250 de persoane și peste 660 de companii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025