Parlamentul a deschis sesiunea de primăvară cu mesaje de sprijin din partea statelor baltice

Parlamentul s-a întrunit marți în ședința solemnă, marcând începutul sesiunii de primăvară. În prezența a 94 de deputați, ședința a debutat cu intonarea imnului de stat al Republicii Moldova și al Uniunii Europene. Reuniunea a fost prilejuită de vizita oficială a președinților forurilor legislative din statele baltice, care au rostit în plen discursuri de solidaritate și sprijin pentru parcursul european al Moldovei, transmite IPN.

Președintele legislativului, Igor Grosu, a deschis ședința, subliniind relația strânsă cu statele baltice și sprijinul constant oferit Chișinăului. „Astăzi, statele baltice sunt un exemplu clar că aderarea la Uniunea Europeană aduce rezultate concrete pentru cetățenii. Pentru Republica Moldova, Estonia, Letonia și Lituania sunt prieteni adevărați și parteneri de încredere”, a declarat Igor Grosu.

La rândul său, președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, a felicitat Republica Moldova pentru progresele democratice și a anunțat deschiderea Ambasadei Estoniei la Chișinău. Astfel, Estonia devine al 18-lea stat membru UE cu prezență diplomatică completă în Moldova. „Estonia rămâne un partener devotat și vă susține în construirea unui stat de drept puternic și a unei societăți libere”, a spus oficialul estonian.

Președinta Saeimei Letoniei, Daiga Mieriņa, a vorbit despre importanța identității naționale și a limbii, precum și despre beneficiile economice ale integrării europene, menționând accesul la piața unică de 450 de milioane de consumatori și creșterea nivelului de trai. Ea a încurajat autoritățile de la Chișinău să continue reformele în pofida dificultăților. „Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea acestei identități, ci protejarea ei într-un spațiu al securității și prosperității. Să aveți răbdare și curaj; rezultatele reformelor vor aduce stabilitate și creștere economică, așa cum s-a întâmplat în țările noastre”, a menționat Daiga Mieriņa.

Juozas Olekas, șeful legislativului lituanian, a reiterat că Lituania a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1990. Totodată, el a vorbit despre evoluția economică a țării sale după aderarea la UE. „Când Lituania a început negocierile de aderare, ne confruntam cu dificultăți similare celor pe care le aveți astăzi. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din familia europeană, iar Lituania va fi un avocat neobosit al acestui proces”, a subliniat oficialul.

Următoarea ședință ordinară a Parlamentului este preconizată pentru 5 februarie, ora 10:00.

O nouă dronă a fost doborâtă sâmbătă dimineață în spațiul aerian al României. Președintele român, Nicușor Dan, a anunțat că aparatul a fost interceptat la aproximativ 10 kilometri vest de localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dunării și a fost doborât de un pilot român aflat la bordul unui avion F-16, transmite IPN.

Ministerul Apărării Naționale al României a precizat că sistemele radar au detectat, la ora 08:22, o pătrundere neautorizată în spațiul aerian național a unei drone care zbura în zona de frontieră cu Ucraina. Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au interceptat ținta și au aplicat procedurile de identificare și neutralizare.

Autoritățile române precizează că drona a fost doborâtă în condiții de siguranță într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei, iar echipele MApN urmează să verifice zona de impact. Ministerul anunță că monitorizează permanent situația din spațiul aerian și menține legătura cu structurile aliate.

Incidentul are loc la o zi după ce o altă dronă a fost interceptată de Forțele Aeriene Române. Vineri, o țintă aeriană detectată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina a fost doborâtă de un avion F-16 în zona localității Padina, județul Buzău.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Parlamentul a deschis sesiunea de primăvară cu mesaje de sprijin din partea statelor baltice

Parlamentul s-a întrunit marți în ședința solemnă, marcând începutul sesiunii de primăvară. În prezența a 94 de deputați, ședința a debutat cu intonarea imnului de stat al Republicii Moldova și al Uniunii Europene. Reuniunea a fost prilejuită de vizita oficială a președinților forurilor legislative din statele baltice, care au rostit în plen discursuri de solidaritate și sprijin pentru parcursul european al Moldovei, transmite IPN.

Președintele legislativului, Igor Grosu, a deschis ședința, subliniind relația strânsă cu statele baltice și sprijinul constant oferit Chișinăului. „Astăzi, statele baltice sunt un exemplu clar că aderarea la Uniunea Europeană aduce rezultate concrete pentru cetățenii. Pentru Republica Moldova, Estonia, Letonia și Lituania sunt prieteni adevărați și parteneri de încredere”, a declarat Igor Grosu.

La rândul său, președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, a felicitat Republica Moldova pentru progresele democratice și a anunțat deschiderea Ambasadei Estoniei la Chișinău. Astfel, Estonia devine al 18-lea stat membru UE cu prezență diplomatică completă în Moldova. „Estonia rămâne un partener devotat și vă susține în construirea unui stat de drept puternic și a unei societăți libere”, a spus oficialul estonian.

Președinta Saeimei Letoniei, Daiga Mieriņa, a vorbit despre importanța identității naționale și a limbii, precum și despre beneficiile economice ale integrării europene, menționând accesul la piața unică de 450 de milioane de consumatori și creșterea nivelului de trai. Ea a încurajat autoritățile de la Chișinău să continue reformele în pofida dificultăților. „Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea acestei identități, ci protejarea ei într-un spațiu al securității și prosperității. Să aveți răbdare și curaj; rezultatele reformelor vor aduce stabilitate și creștere economică, așa cum s-a întâmplat în țările noastre”, a menționat Daiga Mieriņa.

Juozas Olekas, șeful legislativului lituanian, a reiterat că Lituania a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova în 1990. Totodată, el a vorbit despre evoluția economică a țării sale după aderarea la UE. „Când Lituania a început negocierile de aderare, ne confruntam cu dificultăți similare celor pe care le aveți astăzi. Moldova și Ucraina trebuie să facă parte din familia europeană, iar Lituania va fi un avocat neobosit al acestui proces”, a subliniat oficialul.

Următoarea ședință ordinară a Parlamentului este preconizată pentru 5 februarie, ora 10:00.

Informațiile despre ajutoarele de stat care depășesc echivalentul a 100 de mii de euro vor fi publicate pe pagina oficială a Consiliului Concurenței. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege privind ajutorul de stat, votat de Parlament în prima lectură, transmite IPN.

Documentul, elaborat de Consiliul Concurenței, urmărește alinierea legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene și instituirea unui cadru care să asigure un mediu concurențial echitabil, prevenirea distorsiunilor pe piață și eficientizarea mecanismelor de acordare a sprijinului de stat.

Proiectul introduce proceduri noi, precum prenotificarea, notificarea simplificată și evaluarea ex-post a schemelor de ajutor de stat, dar și mecanisme de monitorizare și recuperare a ajutoarelor ilegale sau incompatibile. Furnizorii vor putea solicita consultări prealabile cu Consiliul Concurenței pentru clarificarea existenței unui ajutor de stat sau a compatibilității unei măsuri de sprijin. Consultările vor fi voluntare și confidențiale.

Totodată, documentul prevede crearea Registrului central al ajutoarelor de minimis, parte a Sistemului informațional automatizat „Registrul Ajutoarelor de Stat”, care va centraliza datele privind sprijinul financiar de valoare redusă acordat întreprinderilor.

Potrivit proiectului, o întreprindere va putea beneficia, într-o perioadă de trei ani, de ajutoare de minimis de până la 300 de mii de euro. Pentru serviciile de interes economic general plafonul propus este de 750 de mii de euro, iar pentru sectorul agricol – de 50 de mii de euro.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025