Tradiții în ziua de Paști

În dimineaţa de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu lumânarea aprinsă şi bucate sfinţite. Lumânarea se va păstra tot anul şi se va aprinde în caz de boală şi supărări. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc. Alimentele aduse la biserică în noaptea Învierii sunt simbolul reînvierii și al belșugului. Sunt precizările profesoarei de folclor Ala Bodlev-Tabaranu, de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, citată de IPN.

Ala Bodlev-Tabaranu a menţionat că în tradiția strămoșească era primit ca, întorcându-se de la biserică, oamenii să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie. Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Este bine ca la masa de Paşti să mâncăm mai întâi un ou, deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi peşte şi pasăre, „pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea”.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației. „Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori”, spune lectorul universitar.

Ala Bodlev-Tabaranu spune că, de la popor la popor, de la religie la religie, tradițiile legate de marea sărbătoare pascală ascund frumusețe în ele, iar superstițiile, izvorâte din credințele, temerile şi convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului. „Sunt enorm de multe superstiții şi tradiții, dar ne oprim asupra celor din ziua Învierii. Se consideră că este bine să se păstreze peste an din pască şi cozonac şi să se mănânce pentru vindecarea bolilor. La Înviere este bine să ne îmbrăcăm cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormim, pentru că în restul anului vom fi somnoroşi. Lumânarea de Paşti se tine tot anul şi se aprinde în momentele de cumpăna (boli, necazuri). În ziua de Paşti nu se fierb şi nu se roșesc ouă, ca e primejdie de boală. Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Păștile următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dăm de ştire şi Blajinilor că soseşte Paştele. Despre persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşti se spune că, atunci când se vor întâlni pe lumea cealaltă, se vor recunoaște”, a mai spus Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

Cehia este un partener de încredere pe care Republica Moldova se poate baza în dezvoltarea capacităților sale de apărare, a declarat ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul vizitei sale la Praga. La întrevederea cu viceprim-ministrul și ministrul ceh al apărării, Jaromír Zůna, oficialul moldovean a subliniat că cele două state împărtășesc același angajament pentru pace și stabilitate, transmite IPN.

Anatolie Nosatîi a apreciat sprijinul oferit de Republica Cehă în ultimii ani pentru Armata Națională, inclusiv prin donații de bunuri și echipamente, oportunități de instruire și expertiză de specialitate. Potrivit ministrului, această cooperare a contribuit la modernizarea instituției de apărare.

Oficialul moldovean a subliniat și importanța asistenței oferite de partea cehă pentru implementarea proiectelor de modernizare a sectorului de apărare prin Instrumentul European pentru Pace și Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare.

Cooperarea în domeniul apărării dintre Republica Moldova și Republica Cehă se desfășoară din anul 2011.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Tradiții în ziua de Paști

În dimineaţa de Paști, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu lumânarea aprinsă şi bucate sfinţite. Lumânarea se va păstra tot anul şi se va aprinde în caz de boală şi supărări. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc. Alimentele aduse la biserică în noaptea Învierii sunt simbolul reînvierii și al belșugului. Sunt precizările profesoarei de folclor Ala Bodlev-Tabaranu, de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, citată de IPN.

Ala Bodlev-Tabaranu a menţionat că în tradiția strămoșească era primit ca, întorcându-se de la biserică, oamenii să păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și gospodărie. Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur”. Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Este bine ca la masa de Paşti să mâncăm mai întâi un ou, deoarece se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi peşte şi pasăre, „pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea”.

Pentru sărbătorile de Paști, creștinii vopsesc ouă roșii. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și vegetației. „Obiceiul de a înroși ouă de Paști l-au practicat strămoșii noști din timpurile cele mai vechi. La început ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori”, spune lectorul universitar.

Ala Bodlev-Tabaranu spune că, de la popor la popor, de la religie la religie, tradițiile legate de marea sărbătoare pascală ascund frumusețe în ele, iar superstițiile, izvorâte din credințele, temerile şi convingerile oamenilor s-au perpetuat de-a lungul timpului. „Sunt enorm de multe superstiții şi tradiții, dar ne oprim asupra celor din ziua Învierii. Se consideră că este bine să se păstreze peste an din pască şi cozonac şi să se mănânce pentru vindecarea bolilor. La Înviere este bine să ne îmbrăcăm cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. În ziua de Paşti nu este bine să dormim, pentru că în restul anului vom fi somnoroşi. Lumânarea de Paşti se tine tot anul şi se aprinde în momentele de cumpăna (boli, necazuri). În ziua de Paşti nu se fierb şi nu se roșesc ouă, ca e primejdie de boală. Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Păștile următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul. Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dăm de ştire şi Blajinilor că soseşte Paştele. Despre persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşti se spune că, atunci când se vor întâlni pe lumea cealaltă, se vor recunoaște”, a mai spus Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

Un pavilion cu 100 de gherete va fi construit în sectorul „Angro” al Pieței Centrale, în zona de acces dinspre strada Mitropolit Varlaam, unde se află actualele tarabe metalice. Proiectul de modernizare a fost aprobat de Consiliul municipal Chișinău, transmite IPN.

Directorul interimar al întreprinderii municipale, Vasili Popa, a declarat că proiectul face parte din conceptul de modernizare a Pieței Centrale, aprobat de Consiliul municipal Chișinău în anul 2020. Investiția este estimată la peste 37 de milioane de lei și va fi acoperită din sursele proprii ale întreprinderii.

Potrivit acestuia, modernizarea sectorului „Angro” este necesară deoarece comercianții activează în prezent în tarabe metalice fără acoperiș, care nu mai corespund condițiilor actuale și nu oferă un nivel adecvat de confort și siguranță pentru vânzători și cumpărători.

Lucrările vor fi realizate în două etape, pentru ca activitatea agenților economici să continue pe durata intervențiilor. În prezent, aproximativ jumătate dintre locurile din acest sector sunt ocupate. Termenul de finalizare a proiectului este de cel mult doi ani.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025