Pe 2 decembrie se împlinesc 104 de la crearea Republicii Democratice Moldovenești (RDM). IPN a solicitat opiniile unor istorici cu privire la semnificația RDM, creată la sfârșitul anului1917, pentru actuala Republica Moldova. Opiniile istoricilor sunt împărțite. În timp ce unii consideră că RDM nu merită mare atenție din partea cetățenilor Republicii Moldova, alții pledează pentru marcarea aniversării RDM ca sărbătoare națională.
Sergiu Mustață, doctor habilitat în istorie, consideră că RDM a apărut în contextul primului război mondial. „Pe teritoriul fostului imperiu țarist au fost create mai multe republici, dar în timp ce unele au fost recunoscute la nivel internațional, altele nu au fost. Este și cazul RDM. Ea nu a fost recunoscută de niciun stat, iar Sfatul Țării a votat unirea RDM cu România. Acest fapt a survenit și ca urmare a relației delicate pe care o avea Basarabia cu Ucraina, care dorea s-o integreze în frontierele sale”. În opinia lui Sergiu Mustață, nu există o legătură de descendență între Republica Moldova și RDM. „Republica Moldova este descendentă din RSSM, care, la rândul său, nu a fost descendentă din RDM. Nu există o continuitate între RDM și Republica Moldova”, a explicat Sergiu Musteață.
Pe de altă parte, Victor Stepaniuc, doctor în istorie, a menționat că aniversarea RDM trebuie să devină o sărbătoare națională. „RDM a fost expresia năzuințelor moldovenilor care și-au afirmat dreptul la statalitate în condițiile prăbușirii Imperiului Rus”, a menționat Victor Stepaniuc. RDM a fost creată de jos în sus. Mai multe congrese – al ostașilor, al cooperativelor, al învățătorilor etc. au exprimat voința moldovenilor de a-și redobândi statalitatea pierdută în 1812. RDM a fost al doilea stat moldovenesc după Principatul Moldovei, a fost statalitatea moldovenească renăscută. „Înaintașii noștri au creat instituțiile statale. Au înființat un Parlament – Sfatul Țării, un guvern cu 10 ministere, începuse constituirea armatei proprii etc.. Au pregătit spre adoptare și o Constituție. Noi trebuie să fim mândri de ceea ce au reușit ei, chiar dacă conjunctura internațională nu a permis recunoașterea internațională a RDM”, a specificat Victor Stepaniuc. El a specificat că, totuși, Franța și România au deschis consulate pe lângă guvernul de la Chișinău, ceea ce poate fi considerat drept o recunoaștere internațională parțială a RDM.
RDM a fost un exemplu pentru generația care la 1991 a declarat independența Republicii Moldova. „Chiar dacă nu a fost recunoscută precum republicile baltice și chiar dacă durata existenței RDM a fost mai scurtă, impactul ei a fost semnificativ. Fără să fi existat RDM este greu de crezut că autoritățile sovietice ar fi acordat statut de republică unională RSSM. RDM a fost expresia voinței populației dintre Prut și Nistru în acel moment istoric. Așa cum republicile baltice în 1990-1991 și-au reactivat independența declarată în 1917, iar ziua lor națională este ziua declarării independenței din 1917, la fel și în Republica Moldova merită să fie cinstită data de 2 decembrie ca sărbătoare națională”, a menționat Victor Stepaniuc.