2021 ne-a lăsat cu împlinire sufletească, dar cu salarii foarte mici. Muzicologul Svetlana Bivol

Cu bune și cu rele, 2021 se încheie și tot ce a zămislit lasă o urmă în destinul omului, familiei, țării. Despre victorii și rateuri, despre speranțe și dezamăgiri, achiziții și pierderi, IPN a vorbit cu cei cărora le pasă și au ce spune. Cum a fost 2021 pentru omul și muzicologul Svetlana Bivol, directorul general al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, președintele Uniunii Muzicienilor.

Spre deosebire de 2020, 2021 a fost un an generos pentru Svetlana Bivol, care susține că realizările sale în plan personal vin în primul rând din realizări în plan profesional, pe tărâmul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” și a Uniunii Muzicienilor.

În pofida pandemiei, 2021 a fost un an plin de evenimente culturale. A reușit să organizeze toate concertele pe care le-a planificat. E vorba și de spectacolul muzical „Tinerețea romanței”, care a avut loc la 9 decembrie, cu participarea Orchestrei „Folclor”, a unor soliști din România și din Republica Moldova, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. La 17 septembrie a avut loc un alt concert, cu participarea celebrulului cântăreț, compozitor și actor român Tudor Gheorghe și a Ansamblului „Concertino”. Spectacolul muzical latino-simfonic, care a avut loc la Butuceni, Orhei, cu participarea Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, dar și concertul Capelei Corale Academice „Doina”, care a avut loc la 5 martie în clădirea Sălii cu Orgă. Sunt principalele evenimente din viața muzicală, care i-au adus Svetlanei Bivol și împlinire personală.

„Realizări importante sunt și Gala Excelenței Uniunii Muzicienilor, Concursul  Internațional de Canto Academic „Alexei Stârcea”, evenimente culturale pe care le-am organizat cu forțele noastre, din mijloace ale Filarmonicii și ale Uniunii Muzicienilor, fără susținere din partea altor instituții sau organizații. Statul nu a alocat mijloace financiare pentru aceste evenimente culturale, pentru că ele nu au trecut concursul de proiecte culturale”, precizează directorul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. 

Pentru artiștii care muncesc la Filarmonică a fost un an complicat, întrucât muzicienii au fost nevoiți să concerteze nu la ei acasă, dar în clădirea Palatului Republicii, sediul Filarmonicii fiind încă afectat de incendiul devastator din toamna anului 2020. „Au cântat în condiții diferite, nu tocmai adecvate pentru repetiții și concerte, dar, până la urmă, totul ce ne-am propus s-a realizat în anul care se scurge. Muzicienii s-au simțit împliniți sufletește, chiar dacă salariile sunt încă foarte mici în acest domeniu. Iar salariul mediu al unui muzician din Republica Moldova este de doar 4000-4500 de lei”, spune Svetlana Bivol.  

Fire optimistă, președintele Uniunii Muzicienilor speră că în curând cei 230 de angajați ai Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” vor continua să lucreze într-o clădire reabilitată. „S-a creat un grup de lucru, pe lângă Parlament, care își propune să elaboreze setul de documente pentru lansarea unui concurs de proiecte și sunt sigură că se va mișca un pic carul din loc”, detaliază Svetlana Bivol.

Pandemia COVID-19 i-a lăsat pe artiștii Filarmonicii fără turnee peste hotare. Doar Ansamblul „Concertino” a evoluat în România. În schiimb, s-au organizat turnee în țară, astfel că și publicul de la Cahul, Bălți, Soroca, Strășeni, Ialoveni au putut admira la ei acasă talentul artiștilor de la Filarmonică.

În ultimele zile ale anului 2021, Svetlana Bivol e tot la muncă, pentru ca în anul care vine să surprindă publicul meloman cu noi concerte, piese noi, artiști devotați artei muzicale.

Svetlana Bivol este director general al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din 2003, iar din 2017 exercită și funcția de președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. Este Maestru în Artă. A fost distinsă cu „Ordinul Gloria Muncii” și „Ordinul de Onoare”.

Congresul Autorităților Locale din Moldova contestă modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială și susține că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, CALM cere intervenția urgentă, afirmând că procesul se desfășoară în afara cadrului legal și afectează autonomia locală, transmite IPN.

CALM susține că reforma se bazează pe un concept neaprobat printr-un act normativ, dar folosit drept fundament pentru amalgamarea localităților. Organizația afirmă că primarii și consilierii locali sunt presați să accepte procesul, deși acesta este prezentat drept voluntar.

Potrivit CALM, termenul de 31 iulie și acțiunile întreprinse pentru respectarea acestuia afectează autonomia locală și principiile statului de drept. Reprezentanții congresului mai susțin că reforma este promovată înainte de adoptarea cadrului legal necesar.

CALM invocă posibile încălcări prevăzute de Codul Penal, inclusiv abuzul și depășirea atribuțiilor de serviciu, falsul în acte publice și uzurparea puterii de stat.

În adresarea transmisă președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, deputaților, prim-ministrului Vasile Tofan, procurorului general Alexandru Machidon și directorului SIS, Alexandru Musteața, CALM solicită restabilirea legalității, oprirea presiunilor asupra autorităților locale și reluarea dialogului cu comunitățile.

Anterior, Cancelaria de Stat preciza că termenul de 31 iulie este unul operațional pentru finalizarea etapelor administrative și legislative aferente actualei etape de amalgamare voluntară și nu limitează inițierea unor astfel de procese în viitor. Instituția mai menționa că decizia de amalgamare aparține comunităților și consiliilor locale, iar rolul Guvernului este de a oferi suport metodologic și juridic și de a verifica legalitatea procedurilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

2021 ne-a lăsat cu împlinire sufletească, dar cu salarii foarte mici. Muzicologul Svetlana Bivol

Cu bune și cu rele, 2021 se încheie și tot ce a zămislit lasă o urmă în destinul omului, familiei, țării. Despre victorii și rateuri, despre speranțe și dezamăgiri, achiziții și pierderi, IPN a vorbit cu cei cărora le pasă și au ce spune. Cum a fost 2021 pentru omul și muzicologul Svetlana Bivol, directorul general al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, președintele Uniunii Muzicienilor.

Spre deosebire de 2020, 2021 a fost un an generos pentru Svetlana Bivol, care susține că realizările sale în plan personal vin în primul rând din realizări în plan profesional, pe tărâmul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” și a Uniunii Muzicienilor.

În pofida pandemiei, 2021 a fost un an plin de evenimente culturale. A reușit să organizeze toate concertele pe care le-a planificat. E vorba și de spectacolul muzical „Tinerețea romanței”, care a avut loc la 9 decembrie, cu participarea Orchestrei „Folclor”, a unor soliști din România și din Republica Moldova, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. La 17 septembrie a avut loc un alt concert, cu participarea celebrulului cântăreț, compozitor și actor român Tudor Gheorghe și a Ansamblului „Concertino”. Spectacolul muzical latino-simfonic, care a avut loc la Butuceni, Orhei, cu participarea Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, dar și concertul Capelei Corale Academice „Doina”, care a avut loc la 5 martie în clădirea Sălii cu Orgă. Sunt principalele evenimente din viața muzicală, care i-au adus Svetlanei Bivol și împlinire personală.

„Realizări importante sunt și Gala Excelenței Uniunii Muzicienilor, Concursul  Internațional de Canto Academic „Alexei Stârcea”, evenimente culturale pe care le-am organizat cu forțele noastre, din mijloace ale Filarmonicii și ale Uniunii Muzicienilor, fără susținere din partea altor instituții sau organizații. Statul nu a alocat mijloace financiare pentru aceste evenimente culturale, pentru că ele nu au trecut concursul de proiecte culturale”, precizează directorul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. 

Pentru artiștii care muncesc la Filarmonică a fost un an complicat, întrucât muzicienii au fost nevoiți să concerteze nu la ei acasă, dar în clădirea Palatului Republicii, sediul Filarmonicii fiind încă afectat de incendiul devastator din toamna anului 2020. „Au cântat în condiții diferite, nu tocmai adecvate pentru repetiții și concerte, dar, până la urmă, totul ce ne-am propus s-a realizat în anul care se scurge. Muzicienii s-au simțit împliniți sufletește, chiar dacă salariile sunt încă foarte mici în acest domeniu. Iar salariul mediu al unui muzician din Republica Moldova este de doar 4000-4500 de lei”, spune Svetlana Bivol.  

Fire optimistă, președintele Uniunii Muzicienilor speră că în curând cei 230 de angajați ai Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” vor continua să lucreze într-o clădire reabilitată. „S-a creat un grup de lucru, pe lângă Parlament, care își propune să elaboreze setul de documente pentru lansarea unui concurs de proiecte și sunt sigură că se va mișca un pic carul din loc”, detaliază Svetlana Bivol.

Pandemia COVID-19 i-a lăsat pe artiștii Filarmonicii fără turnee peste hotare. Doar Ansamblul „Concertino” a evoluat în România. În schiimb, s-au organizat turnee în țară, astfel că și publicul de la Cahul, Bălți, Soroca, Strășeni, Ialoveni au putut admira la ei acasă talentul artiștilor de la Filarmonică.

În ultimele zile ale anului 2021, Svetlana Bivol e tot la muncă, pentru ca în anul care vine să surprindă publicul meloman cu noi concerte, piese noi, artiști devotați artei muzicale.

Svetlana Bivol este director general al Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” din 2003, iar din 2017 exercită și funcția de președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. Este Maestru în Artă. A fost distinsă cu „Ordinul Gloria Muncii” și „Ordinul de Onoare”.

Se împlinesc 95 de ani de la nașterea regretatului scriitor Vladimir Beșleagă. Cu această ocazie, la Muzeul Național al Literaturii Române a fost vernisată o expoziție dedicată vieții și creației autorului, care reunește cărți, fotografii, manuscrise și documente literare, inclusiv materiale inedite donate de scriitor muzeului în ultimii ani ai vieții, transmite IPN.

În cadrul expoziției comemorative „Omul lumină: Vladimir Beșleagă, 95 de ani de la naștere”, publicul are acces la o parte importantă din arhiva personală a autorului și la mărturii despre activitatea sa literară.

În cadrul vernisajului a fost prezentat și volumul „Bătrânii din căsuța cât nuca” de Vladimir Beșleagă, apărut în 2026 la Editura Epigraf din Chișinău. La eveniment au participat scriitori, cercetători literari, jurnaliști, editori, muzeografi, membri ai familiei și admiratori ai operei sale.

Vladimir Beșleagă s-a născut pe 25 iulie 1931, în satul Mălăiești, raionul Grigoriopol, și a trecut la cele veșnice pe 25 februarie 2025, la vârsta de 93 de ani. Romanul său „Zbor frânt”, publicat în 1966, este considerat una dintre operele importante ale prozei postbelice din Republica Moldova.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025