Anul 2021 ne-a adus dublarea stresului în sălile de operație. Neurochirurgul Grigore Zapuhlîh

Cu bune și cu rele, 2021 se încheie și tot ce a zămislit lasă o urmă în destinul omului, familiei, țării. Despre victorii și rateuri, despre speranțe și dezamăgiri, achiziții și pierderi, IPN a vorbit cu cei cărora le pasă și au ce spune. Cum a fost 2021 pentru omul și medicul neurochirurg Grigore Zapuhlîh.

Pandemia a marcat foarte mult și sectorul neurochirurgiei. „Activitatea în condiții de stres dublu și-a lăsat amprenta asupra noastră în 2021. După ani de lucru în condiții normale, munca noastră a devenit extrem de atentă, ca să nu dăm peste cazuri de COVID. Am avut cazuri când pacienți neurochirurgicali s-au îmbolnăvit și de COVID, de aceea nu puteam să-i operăm sau i-am operat cu frica-n sân, îmbrăcați în costume de protecție, cu viziere etc. Până la urmă, cinci medici care au operat un pacient au păți-o (s-au infectat de COVID, n.r.) – și eu am trecut prin COVID. Ne-am tratat toții cu bine, inclusiv pacientul acela”, a menționat Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”.

Cu toate greutățile create de pandemie, în 2021 neurochirurgii am operat același contingent de pacienți, cu aceleași afecțiuni neurochirurgicale, care sunt boli rare, cum ar infarctul cerebral, cancerul cerebral, traumatismul cerebral și altele. Mai mult decât atât, în 2021 au fost efectuate o serie de operații noi, inclusiv în colaborare cu colegi de peste hotare, care „chiar în condiții de pandemie, au participat fizic la operații efectuate în Chișinău”.

„Cel mai important în 2021 este faptul că noi am dezvoltat neurochirurgia endovasculară. Este o metodă de tratament minim invazivă, cu traumatism minimal pentru pacient, cu o convalescență foarte operativă. Nu se mai fac incizii pentru a trata un pacient. Noi acționăm prin interiorul vaselor și pătrundem în cele mai sacre locuri ale creierului uman. Dacă ieri unui pacient îi apărea un tromb care îi lua graiul, îl paraliza jumătate de corp și el putea să trăiască încă 20-30 de ani într-o stare de handicap, acest lucru ne se mai întâmplă acum, deoarece noi putem să înlăturăm operativ trombul. Avem câte 5-6 operații pe săptămână de acest fel (pe creier, n.r.). Și acești oameni au apoi o viață normală. E un mare miracol”. Această metodă a putut fi aplicată la Chișinău odată cu procurarea, anul acesta, a echipamentului necesar pentru o sală de operații de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. „Ne-am apropiat de standardele internaționale și vom putea servi pacienții noștri cu costuri infime în comparație cu țările occidentale”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

O altă realizare din acest an a fost instruirea cadrelor medicale ale Institutului de Neurologie și Neurochirurgie peste hotare. Au fost trimiși tineri specialiști  în mai multe centre medicale din lume, „tineri care au învățat de la colegii de peste hotare, chiar în condițiile pandemiei, cu prezență fizică, în Elveția, la Moscova, Kiev, Paris, Montpellier, la Buffalo în SUA. Ei au adus acasă cunoștințe și au implementat un sistem, au pus bazele implementării noilor metode de tratament. Operațiile efectuate la Chișinău (foarte apreciate în plan mondial, n.r.) deja devin o rutină”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

În prezent circa 1350 de roboți „activează” în neurochirurgia mondială. Este vorba de o mână robotică condusă de un bioinginer și de un neurochirurg, „care stau la o singură masă și conduc această mână la computer, înlăturând o tumoare sau îndeplinind o altă sarcină. Intenționăm să procurăm un asemenea robot prin Ministerul Sănătății. Vom avea o mână care nu tremură de emoții și care lucrează sigur, milimetric”, a specificat Grigore Zapuhlîh.

„Următoarea etapă a activității noastre este neurochirurgia funcțională. Boli ca epilepsia, Parkinson, paralizia cerebrală infantilă, boli foarte grave, vor putea fi tratate pe cale chirurgicală, atunci când medicamentele nu sunt eficiente”, a menționat neurochirurgul.

Grigore Zapuhlîh activează în domeniul medicinii din 1979, de când era student la Institutul de Medicină din Chișinău. Din 1982 a îmbrățișat ramura neurochirurgiei. Este doctor habilitat din 1998. Pentru meritele sale în domeniul neurochirurgiei, Grigore Zapuhlîh a fost decorat cu Ordinul Republicii.

Vremea se va încălzi treptat în următoarele zile. Cerul va fi variabil, iar sâmbătă, local în nord, și luni, izolat, sunt prognozate ploi slabe de scurtă durată, însoțite de descărcări electrice, transmite IPN.

Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, temperaturile minime vor fi cuprinse între +11 și +17 grade Celsius, iar maximele vor urca treptat de la +23..+28 de grade până la +28..+33 de grade luni.

Vântul va sufla din nord-vest, slab până la moderat, iar presiunea atmosferică se va menține în limite normale.

Totodată, până pe 31 iulie rămâne în vigoare codul galben de pericol de incendiu. Din cauza deficitului de precipitații, riscul excepțional de incendii de vegetație se menține pe cea mai mare parte a teritoriului și s-a extins asupra raioanelor din nordul și sudul țării.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Anul 2021 ne-a adus dublarea stresului în sălile de operație. Neurochirurgul Grigore Zapuhlîh

Cu bune și cu rele, 2021 se încheie și tot ce a zămislit lasă o urmă în destinul omului, familiei, țării. Despre victorii și rateuri, despre speranțe și dezamăgiri, achiziții și pierderi, IPN a vorbit cu cei cărora le pasă și au ce spune. Cum a fost 2021 pentru omul și medicul neurochirurg Grigore Zapuhlîh.

Pandemia a marcat foarte mult și sectorul neurochirurgiei. „Activitatea în condiții de stres dublu și-a lăsat amprenta asupra noastră în 2021. După ani de lucru în condiții normale, munca noastră a devenit extrem de atentă, ca să nu dăm peste cazuri de COVID. Am avut cazuri când pacienți neurochirurgicali s-au îmbolnăvit și de COVID, de aceea nu puteam să-i operăm sau i-am operat cu frica-n sân, îmbrăcați în costume de protecție, cu viziere etc. Până la urmă, cinci medici care au operat un pacient au păți-o (s-au infectat de COVID, n.r.) – și eu am trecut prin COVID. Ne-am tratat toții cu bine, inclusiv pacientul acela”, a menționat Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”.

Cu toate greutățile create de pandemie, în 2021 neurochirurgii am operat același contingent de pacienți, cu aceleași afecțiuni neurochirurgicale, care sunt boli rare, cum ar infarctul cerebral, cancerul cerebral, traumatismul cerebral și altele. Mai mult decât atât, în 2021 au fost efectuate o serie de operații noi, inclusiv în colaborare cu colegi de peste hotare, care „chiar în condiții de pandemie, au participat fizic la operații efectuate în Chișinău”.

„Cel mai important în 2021 este faptul că noi am dezvoltat neurochirurgia endovasculară. Este o metodă de tratament minim invazivă, cu traumatism minimal pentru pacient, cu o convalescență foarte operativă. Nu se mai fac incizii pentru a trata un pacient. Noi acționăm prin interiorul vaselor și pătrundem în cele mai sacre locuri ale creierului uman. Dacă ieri unui pacient îi apărea un tromb care îi lua graiul, îl paraliza jumătate de corp și el putea să trăiască încă 20-30 de ani într-o stare de handicap, acest lucru ne se mai întâmplă acum, deoarece noi putem să înlăturăm operativ trombul. Avem câte 5-6 operații pe săptămână de acest fel (pe creier, n.r.). Și acești oameni au apoi o viață normală. E un mare miracol”. Această metodă a putut fi aplicată la Chișinău odată cu procurarea, anul acesta, a echipamentului necesar pentru o sală de operații de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie. „Ne-am apropiat de standardele internaționale și vom putea servi pacienții noștri cu costuri infime în comparație cu țările occidentale”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

O altă realizare din acest an a fost instruirea cadrelor medicale ale Institutului de Neurologie și Neurochirurgie peste hotare. Au fost trimiși tineri specialiști  în mai multe centre medicale din lume, „tineri care au învățat de la colegii de peste hotare, chiar în condițiile pandemiei, cu prezență fizică, în Elveția, la Moscova, Kiev, Paris, Montpellier, la Buffalo în SUA. Ei au adus acasă cunoștințe și au implementat un sistem, au pus bazele implementării noilor metode de tratament. Operațiile efectuate la Chișinău (foarte apreciate în plan mondial, n.r.) deja devin o rutină”, a menționat Grigore Zapuhlîh.

În prezent circa 1350 de roboți „activează” în neurochirurgia mondială. Este vorba de o mână robotică condusă de un bioinginer și de un neurochirurg, „care stau la o singură masă și conduc această mână la computer, înlăturând o tumoare sau îndeplinind o altă sarcină. Intenționăm să procurăm un asemenea robot prin Ministerul Sănătății. Vom avea o mână care nu tremură de emoții și care lucrează sigur, milimetric”, a specificat Grigore Zapuhlîh.

„Următoarea etapă a activității noastre este neurochirurgia funcțională. Boli ca epilepsia, Parkinson, paralizia cerebrală infantilă, boli foarte grave, vor putea fi tratate pe cale chirurgicală, atunci când medicamentele nu sunt eficiente”, a menționat neurochirurgul.

Grigore Zapuhlîh activează în domeniul medicinii din 1979, de când era student la Institutul de Medicină din Chișinău. Din 1982 a îmbrățișat ramura neurochirurgiei. Este doctor habilitat din 1998. Pentru meritele sale în domeniul neurochirurgiei, Grigore Zapuhlîh a fost decorat cu Ordinul Republicii.

Componența Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană a fost actualizată după învestirea noului Guvern condus de premierul Vasile Tofan. Modificările au fost operate printr-un decret semnat de președinta Maia Sand, transmite IPN.

Potrivit documentului, Vasile Tofan îl înlocuiește pe Alexandru Munteanu în calitate de prim-ministru și membru al Comisiei. Totodată, din componența Comisiei a fost exclusă fosta ministră a agriculturii și industriei alimentare, Ludmila Catlabuga, fără a fi desemnat un locțiitor, în contextul demisiei noului ministru, Radu Musteața. Decretul actualizează, de asemenea, funcțiile celorlalți membri ai executivului care fac parte din Comisie.

În Comisie este inclus Dorian Istratii, vicepreședinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, în locul lui Radu Marian, care a demisionat din funcția de președinte al comisiei parlamentare. Totodată, directorul general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Alexandr Manciu, îl înlocuiește pe fostul director al instituției, Radu Musteața.

Daniela Vidaicu devine reprezentanta în Comisie a Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, în locul lui Sergiu Gurău. De asemenea, Ana Groza îl înlocuiește pe Leonid Cerescu în calitate de președintă a Confederației Naționale a Patronatului.

Comisia Națională pentru Integrare Europeană coordonează procesul de implementare a reformelor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și asigură cooperarea dintre autoritățile publice și alte instituții implicate în parcursul european al țării.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025