În spațiul public sunt promovate periodic afirmații potrivit cărora Republica Moldova ar fi „militarizată” de autorități și de partenerii occidentali, iar militarii Armatei Naționale ar urma să fie trimiși să lupte în Ucraina. Mesajele reapar mai ales după majorarea bugetului apărării, la primirea unor echipamente, la organizarea exercițiilor internaționale sau după încheierea unor acorduri de cooperare în domeniul securității.

Analiza legislației, a documentelor strategice și a dezmințirilor oficiale arată însă că modernizarea capacităților de apărare nu este echivalentă cu participarea la un război. Totodată, nu există un act oficial care să prevadă trimiterea militarilor moldoveni pentru a participa la războiul din Ucraina, iar o asemenea decizie nu poate fi luată în secret de un singur demnitar.

De unde pornesc afirmațiile?

Narațiunea despre presupusa atragere a Republicii Moldova în război a fost răspândită prin declarații politice, articole publicate pe rețele de socializare, canale Telegram, videoclipuri pe platforma TikTok și mesaje trimise anonim redacțiilor.

În mai 2025, potrivit platformei Stopfals!, unele surse online au susținut că ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, s-ar fi întâlnit în secret la Kiev cu omologul său ucrainean și ar fi convenit trimiterea unor unități moldovenești pe front. Informația a fost expediată mai multor redacții de pe adrese anonime. Ministerul Apărării a precizat că ministrul nu se afla la Kiev în ziua indicată și că nu exista o asemenea înțelegere.

Ulterior, în august 2025, pagina turcă Dikgazete a publicat o presupusă scurgere de documente, potrivit căreia președinta Maia Sandu urma să trimită 700 de voluntari în Ucraina după alegerile parlamentare. Mesajul a fost preluat rapid de presa rusă și de mai multe canale de Telegram și Facebook, fără prezentarea unor documente autentice sau a unei confirmări oficiale. Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a dezmințit informația, precizând că aceasta face parte dintr-o nouă campanie de manipulare a opiniei publice.

Falsul despre militarii moldoveni uciși în Ucraina

Unul dintre cele mai grave cazuri a apărut în iulie 2025. Canalul Telegram GagauzNews, citând Sputnik-ul rusesc și surse neidentificate, a afirmat că zece militari moldoveni ar fi fost trimiși la un poligon din regiunea Herson, iar patru dintre aceștia ar fi murit în urma unui atac cu rachetă.

Ministerul Apărării a calificat informația drept un „fals evident” și a precizat că niciun militar al Armatei Naționale nu participa la acțiuni militare în afara teritoriului țării. Instituția a declarat că narațiunea urmărea să provoace panică, să submineze încrederea în autorități și să genereze confuzie într-un context preelectoral.

În septembrie 2025, narațiunea a reapărut pe mai multe canale de Telegram, unde au fost distribuite imagini cu un presupus militar moldovean despre care se afirma că ar fi fost trimis pe frontul din Ucraina și că ar fi murit în timpul luptelor. 

Ministerul Apărării a dezmințit informațiile, precizând că niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în Ucraina și că postările nu erau susținute de dovezi verificabile, făcând parte dintr-o campanie coordonată de dezinformare, promovată de mai multe canale de Telegram afiliate propagandei pro-Kremlin.

Ce înseamnă neutralitatea Republicii Moldova?

Articolul 11 din Constituție prevede că Republica Moldova își proclamă neutralitatea permanentă și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său. Neutralitatea nu înseamnă însă că statul trebuie să renunțe la armată, la apărarea spațiului aerian, la instruirea militarilor sau la dezvoltarea capacităților de apărare.

În hotărârea din 2 mai 2017 privind interpretarea articolului 11, Curtea Constituțională a analizat neutralitatea împreună cu obligația statului de a-și apăra independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Curtea a reținut și faptul că neutralitatea nu poate fi invocată pentru a tolera prezența neconsimțită a trupelor străine pe teritoriul țării. Pe de altă parte, hotărârea Curții Constituționale nu stabilește că neutralitatea ar fi încălcată de cooperarea internațională în domeniul apărării. Evaluarea unei eventuale încălcări depinde de natura concretă a activităților desfășurate și de respectarea prevederilor constituționale privind neutralitatea permanentă.

Cine poate declara mobilizarea?

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al Forțelor Armate, însă nu poate declara singur mobilizarea generală sau parțială. Articolul 87 din Constituție prevede că mobilizarea poate fi declarată de șeful statului doar cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Totodată, legislația privind starea de urgență, de asediu și de război stabilește proceduri oficiale pentru declararea mobilizării. Încorporarea în caz de mobilizare se face în baza unui decret prezidențial emis conform cadrului constituțional, iar efectivul care urmează să fie încorporat este stabilit de Guvern. În același timp, decretul anual privind încorporarea tinerilor în serviciul militar în termen nu reprezintă o mobilizare pentru război. Este o procedură obișnuită, prevăzută de legislația privind obligația militară și desfășurată periodic pentru completarea efectivului Armatei Naționale.

Astfel, afirmația că un președinte, un ministru sau Guvernul ar putea decide peste noapte și în secret mobilizarea populației și trimiterea armatei în Ucraina ignoră procedurile constituționale și legislative.

Pot fi trimiși militari moldoveni peste hotare?

Republica Moldova poate participa la misiuni și operațiuni internaționale în baza Cartei ONU, a tratatelor încheiate cu Uniunea Europeană, cu organizații internaționale sau cu alte state. Condițiile sunt reglementate prin Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Participarea la o misiune internațională nu este însă același lucru cu implicarea într-un război.

Militarii moldoveni au participat sau participă la misiuni de menținere a păcii, de observare, instruire și gestionare a crizelor desfășurate sub mandatul ONU, UE sau al altor structuri internaționale. Asemenea participări sunt aprobate prin acte oficiale, iar în cazul contingentelor sunt stabilite mandatul, efectivul, durata și condițiile misiunii.

Nu există un act public care să prevadă desfășurarea unui contingent al Armatei Naționale pentru a participa la ostilitățile din Ucraina. Ministerul Apărării a precizat explicit, în contextul falsurilor din 2025, că militarii moldoveni nu au participat la acțiuni militare în Ucraina.

Ce presupune acordul tehnico-militar încheiat cu Ucraina?

O altă sursă de speculații este actualizarea Acordului de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit Parlamentului, documentul actualizat conține garanții privind respectarea statutului constituțional de neutralitate al Republicii Moldova. Cooperarea tehnico-militară poate include schimburi de experiență, instruire, cercetare, standardizare, mentenanță, logistică sau alte activități stabilite prin acord. Acordul nu prevede trimiterea militarilor moldoveni pentru a lupta în Ucraina, se mai arată în comunicatul legislativului.

Modernizare sau militarizare?

Termenul „militarizare” este folosit în discursul politic fără o definiție clară. În multe cazuri, el este utilizat pentru a descrie orice creștere a bugetului apărării, în cazul achiziției de echipamente, pentru construcții militare sau pentru exerciții.

În 2024, bugetul Ministerului Apărării a ajuns la aproximativ 1,96 miliarde de lei, echivalentul a circa 0,65% din PIB. Aproape jumătate din alocații erau destinate întreținerii forțelor armate și salarizării personalului. Planul de achiziții nu prevedea pentru acel an cumpărarea tehnicii militare, iar sumele importante erau direcționate spre infrastructură, reparații, uniforme, hrană și condițiile de instruire.

Strategia națională de apărare pentru anii 2024–2034 și Strategia militară pentru anii 2025–2035 prevăd modernizarea treptată a Armatei Naționale, dezvoltarea apărării aeriene, securității cibernetice, logisticii, pregătirii personalului și capacității statului de a răspunde crizelor. Modernizarea poate fi criticată în privința costurilor, priorităților sau transparenței, însă simpla existență a unor investiții în apărare nu demonstrează pregătirea unui atac sau intenția de a trimite militari într-un război străin.

Aeroportul Mărculești – un „hub militar”?

În iunie 2025, deputatul socialist Bogdan Țîrdea și liderul PSRM, Igor Dodon, au susținut pe canalele lor de Telegram că Aeroportul Internațional Liber Mărculești urma să fie transformat într-un „hub militar”, iar Republica Moldova ar fi atrasă în război. Mesajele au fost preluate și amplificate de politiciana Victoria Furtună, afiliată lui Ilan Șor, precum și de Canal 5 și TV6, instituții media asociate anterior acestuia. 

În realitate, proiectul prevedea transmiterea aeroportului în gestiunea Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”, pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea transportului de pasageri și mărfuri. Documentul permitea structurilor Ministerului Apărării să utilizeze infrastructura aeroportului pentru activități ce țin de apărarea și securitatea națională, însă nu prevedea transmiterea aeroportului în administrarea Ministerului Apărării și nici crearea unei baze NATO.

Exercițiile militare înseamnă participare la război?

Armata Națională participă periodic la exerciții militare organizate în Republica Moldova și în străinătate, alături de parteneri internaționali. Potrivit Ministerului Apărării, acestea au scopul de a instrui militarii, de a testa interoperabilitatea și de a pregăti participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii și la intervenții în situații de criză.

În mai multe cazuri documentate de StopFals!, exercițiile militare comune au fost prezentate în mod fals drept dovezi că Republica Moldova renunță la neutralitate sau se pregătește să intre în războiul din Ucraina. Platforma arată însă că participarea la astfel de exerciții nu echivalează cu aderarea la NATO și nici cu implicarea într-un conflict militar.

Cum funcționează manipularea?

Prima tehnică este confundarea modernizării defensive cu pregătirea unui război ofensiv. Un radar, uniforme noi, o tabără militară sau creșterea salariilor sunt prezentate generic drept „înarmare”.

A doua metodă este confundarea cooperării cu aderarea. Exercițiile sau programele de asistență cu NATO, UE, România ori Ucraina sunt descrise drept pierderea neutralității și trecerea armatei sub comandă străină.

A treia tehnică este prezentarea misiunilor internaționale drept participare la război. Faptul că legea permite participarea la operațiuni de menținere a păcii este folosit pentru a sugera că militarii pot fi trimiși în secret pe front.

A patra metodă constă în fabricarea unor scurgeri de informații, documente, fotografii și surse anonime. Falsurile despre cei 700 de voluntari, presupusa întâlnire secretă de la Kiev și militarii uciși în Herson au fost lansate fără dovezi verificabile, apoi preluate de mai multe platforme, ceea ce a creat aparența confirmării.

A cincea tehnică este folosirea fricii. Mesajele invocă moartea tinerilor, mobilizarea forțată și apropierea războiului pentru a provoca o reacție emoțională înainte ca publicul să verifice sursa și cadrul legal.

Concluzie

Analiza cadrului legal și a documentelor oficiale arată că afirmațiile privind militarizarea Republicii Moldova și trimiterea militarilor în Ucraina nu sunt susținute de dovezi. Neutralitatea nu exclude existența și modernizarea Armatei Naționale sau cooperarea în domeniul apărării, iar cazurile analizate demonstrează că multe dintre aceste narațiuni s-au bazat pe informații false, scoase din context sau neverificate.

https://youtube.com/shorts/kp1mWiFSp6Q