Andrei Brighidin: O societate durabilă și democratică e sensibilă la gen

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană, Andrei Brighidin, consideră că este necesară o informare largă pentru ca societatea moldovenească să înțeleagă că inegalitățile de gen nu sunt o problemă a femeilor, ci a societății per ansamblu. Potrivit lui Brighidin, „o societate care nu este sensibilă la gen”, nu este durabilă și democratică. În cadrul unei dezbateri la Agenția de presă IPN, directorul pentru dezvoltare a spus că există progrese la nivelul documentelor de politici publice, dar trebuie să vedem o implementare pe potrivă a acestora.

Indexul Egalității de Gen din 2024 atenționează asupra unor regrese pe dimensiune de percepție și stereotipuri, comparativ cu anii precedenți înregistrându-se o scădere de câteva puncte procentuale. Andrei Brighidin a comunicat că, în perioada 2021-2022, Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe crize, cum ar fi criza refugiaților, cea energetică, seceta ș.a.m.d. și gestionarea acestor situații a fost plasată pe umerii femeilor care dețineau funcții de conducere în stat, ceea ce a adus la o înrăutățire a percepțiilor și stereotipurilor.

În opinia sa, un alt factor important care nu poate fi trecut cu vedere sunt exprimările instigatoare la ură și discriminare, care frecvent vin din partea politicienilor în campanii electorale. Pe această cale, spune Brighidin, sunt necesare măsuri pregnante, pentru a preveni și combate fenomenul instigării la discriminare față de femei. Deși sunt anumite îmbunătățiri pe alte domenii, cum ar fi reducerea fenomenului de discriminare în câmpul muncii, acestea sunt deocamdată modeste, a subliniat directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană.

Andrei Brighidin a menționat că, fără măsuri structurale, nu putem combate stereotipuri și prejudecăți, în special referindu-se la schimbarea paradigmatică în legislație, elaborarea și implementarea măsurilor de încurajare a femeilor să îmbrățișeze așa-numite profesii „netradiționale”, cum ar fi în sectorul IT, măsuri care ar încuraja tații. Potrivit lui Brighidin, sunt documente de politici publice, dar, totodată, persistă multe bariere pe care trebuie să le conștientizăm.

Întrebat în ce măsură concediul paternal este valorificat de bărbați, Andrei Brighidin a răspuns că depinde de sfera în care sunt angajați aceștia. În sectorul apărării nu este o valorificare pregnantă a dreptului de a beneficia de concediul paternal, iar acesta se reflectă prin abordările patriarhale care persistă, lipsa de flexibilitate. Fenomene similare pot fi observate și în sectorul privat, a menționat Brighidin.

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană a declarat că Republica Moldova a preluat deja numeroase practici din țările care au indiciile egalității de gen foarte bune, cum ar fi cotele de gen, concediul paternal, mecanismele și metodologiile de evaluare a funcțiilor și ocupațiilor, prin prisma egalității de gen. În același timp, spune Brighidin, este necesar să conștientizăm și barierele care au ieșit la iveală în procesul de implementare a acestor practici și să întreprindem măsuri suplimentare.

„Societatea nu se va educa singură dacă nu vor fi întreprinse măsuri de politici, măsuri legislative, măsuri administrative, pentru ca egalitatea să nu devină doar obiectiv fără esență, ci să se transforme în realități de zi cu zi”, a spus Andrei Brighidin.

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană a menționat nevoie de schimbare a paradigmei ce ține de lucrătoarele în domeniul sexului, exemplificând cu situația din Suedia, care a schimbat paradigma și în care este sancționată persoana care solicită aceste servicii, dar nu persoana care le prestează.

La fel, Andrei Brighidin vorbește despre necesitatea măsurilor pentru a spori reprezentarea femeilor în consiliul de administrare, în poziție de lider în sectorul de business, despre necesitatea unui set de măsuri mai profunde pe dimensiunea combaterii violenței față de femei. Deși acestea au fost începute, trebuie să fie duse până la capăt, a conchis directorul pentru dezvoltare al fundației.

Dezbaterea publică la tema „Demontarea stereotipurilor de gen” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

Andrei Brighidin: O societate durabilă și democratică e sensibilă la gen

Echipa feminină Zimbru Chișinău și-a încheiat evoluția în primul tur preliminar al Ligii Campionilor la fotbal feminin. Formația moldoveană a...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Andrei Brighidin: O societate durabilă și democratică e sensibilă la gen

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană, Andrei Brighidin, consideră că este necesară o informare largă pentru ca societatea moldovenească să înțeleagă că inegalitățile de gen nu sunt o problemă a femeilor, ci a societății per ansamblu. Potrivit lui Brighidin, „o societate care nu este sensibilă la gen”, nu este durabilă și democratică. În cadrul unei dezbateri la Agenția de presă IPN, directorul pentru dezvoltare a spus că există progrese la nivelul documentelor de politici publice, dar trebuie să vedem o implementare pe potrivă a acestora.

Indexul Egalității de Gen din 2024 atenționează asupra unor regrese pe dimensiune de percepție și stereotipuri, comparativ cu anii precedenți înregistrându-se o scădere de câteva puncte procentuale. Andrei Brighidin a comunicat că, în perioada 2021-2022, Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe crize, cum ar fi criza refugiaților, cea energetică, seceta ș.a.m.d. și gestionarea acestor situații a fost plasată pe umerii femeilor care dețineau funcții de conducere în stat, ceea ce a adus la o înrăutățire a percepțiilor și stereotipurilor.

În opinia sa, un alt factor important care nu poate fi trecut cu vedere sunt exprimările instigatoare la ură și discriminare, care frecvent vin din partea politicienilor în campanii electorale. Pe această cale, spune Brighidin, sunt necesare măsuri pregnante, pentru a preveni și combate fenomenul instigării la discriminare față de femei. Deși sunt anumite îmbunătățiri pe alte domenii, cum ar fi reducerea fenomenului de discriminare în câmpul muncii, acestea sunt deocamdată modeste, a subliniat directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană.

Andrei Brighidin a menționat că, fără măsuri structurale, nu putem combate stereotipuri și prejudecăți, în special referindu-se la schimbarea paradigmatică în legislație, elaborarea și implementarea măsurilor de încurajare a femeilor să îmbrățișeze așa-numite profesii „netradiționale”, cum ar fi în sectorul IT, măsuri care ar încuraja tații. Potrivit lui Brighidin, sunt documente de politici publice, dar, totodată, persistă multe bariere pe care trebuie să le conștientizăm.

Întrebat în ce măsură concediul paternal este valorificat de bărbați, Andrei Brighidin a răspuns că depinde de sfera în care sunt angajați aceștia. În sectorul apărării nu este o valorificare pregnantă a dreptului de a beneficia de concediul paternal, iar acesta se reflectă prin abordările patriarhale care persistă, lipsa de flexibilitate. Fenomene similare pot fi observate și în sectorul privat, a menționat Brighidin.

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană a declarat că Republica Moldova a preluat deja numeroase practici din țările care au indiciile egalității de gen foarte bune, cum ar fi cotele de gen, concediul paternal, mecanismele și metodologiile de evaluare a funcțiilor și ocupațiilor, prin prisma egalității de gen. În același timp, spune Brighidin, este necesar să conștientizăm și barierele care au ieșit la iveală în procesul de implementare a acestor practici și să întreprindem măsuri suplimentare.

„Societatea nu se va educa singură dacă nu vor fi întreprinse măsuri de politici, măsuri legislative, măsuri administrative, pentru ca egalitatea să nu devină doar obiectiv fără esență, ci să se transforme în realități de zi cu zi”, a spus Andrei Brighidin.

Directorul pentru dezvoltare la Fundația Est-Europeană a menționat nevoie de schimbare a paradigmei ce ține de lucrătoarele în domeniul sexului, exemplificând cu situația din Suedia, care a schimbat paradigma și în care este sancționată persoana care solicită aceste servicii, dar nu persoana care le prestează.

La fel, Andrei Brighidin vorbește despre necesitatea măsurilor pentru a spori reprezentarea femeilor în consiliul de administrare, în poziție de lider în sectorul de business, despre necesitatea unui set de măsuri mai profunde pe dimensiunea combaterii violenței față de femei. Deși acestea au fost începute, trebuie să fie duse până la capăt, a conchis directorul pentru dezvoltare al fundației.

Dezbaterea publică la tema „Demontarea stereotipurilor de gen” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

Congresul Autorităților Locale din Moldova contestă modul în care este promovată reforma administrativ-teritorială și susține că termenul de 31 iulie, stabilit pentru amalgamarea voluntară a localităților, este folosit pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali. Într-o scrisoare adresată conducerii țării, procurorului general și directorului SIS, CALM cere intervenția urgentă, afirmând că procesul se desfășoară în afara cadrului legal și afectează autonomia locală, transmite IPN.

CALM susține că reforma se bazează pe un concept neaprobat printr-un act normativ, dar folosit drept fundament pentru amalgamarea localităților. Organizația afirmă că primarii și consilierii locali sunt presați să accepte procesul, deși acesta este prezentat drept voluntar.

Potrivit CALM, termenul de 31 iulie și acțiunile întreprinse pentru respectarea acestuia afectează autonomia locală și principiile statului de drept. Reprezentanții congresului mai susțin că reforma este promovată înainte de adoptarea cadrului legal necesar.

CALM invocă posibile încălcări prevăzute de Codul Penal, inclusiv abuzul și depășirea atribuțiilor de serviciu, falsul în acte publice și uzurparea puterii de stat.

În adresarea transmisă președintei Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, deputaților, prim-ministrului Vasile Tofan, procurorului general Alexandru Machidon și directorului SIS, Alexandru Musteața, CALM solicită restabilirea legalității, oprirea presiunilor asupra autorităților locale și reluarea dialogului cu comunitățile.

Anterior, Cancelaria de Stat preciza că termenul de 31 iulie este unul operațional pentru finalizarea etapelor administrative și legislative aferente actualei etape de amalgamare voluntară și nu limitează inițierea unor astfel de procese în viitor. Instituția mai menționa că decizia de amalgamare aparține comunităților și consiliilor locale, iar rolul Guvernului este de a oferi suport metodologic și juridic și de a verifica legalitatea procedurilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025