În Kazahstan sunt foarte multe motive de protest. „Nu exclud că protestele, ca atare, au început obiectiv. Dar ele au fost deturnate de una sau, posibil, de mai multe forțe. În așa cazuri, mai ales la așa interese, e posibil să fi fost și câteva forțe paralele, care au deturnat protestele. Cred că a fost și o conspirație la nivelul serviciilor speciale și cu coparticiparea elementelor de putere”, a menționat Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, ex-viceministru de externe, în cadrul dezbaterii IPN cu genericul „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”.
„Nimic din asta nu ar fi fost posibil, fără coparticiparea prin lipsă, prin sabotare, prin alte operațiuni (ale sericilor secrete, n.r.). Pentru că nu a existat în prima perioadă o reacție adecvată nici din partea autorităților și nici din partea structurilor de forță. Așa investiții (se fac, n.r.) în serviciile speciale și în serviciile de forță – și ei toți au dispărut. Parcă au fost paralizați”, a menționat Valeriu Ostalep, remarcând că el nu crede că e posibil ca serviciile speciale să fie depășite de situație într-o asemenea măsură. „Eu cred că aceste elemente arată că (deturnarea, n.r.) evenimentelor a fost inspirată”, a precizat expertul. Iar generatorul sau generatorii deturnării protestelor trebuie căutați în „elementele puterii” – în forțele politice.
Nedumerirea cu privire la faptul că în Kazahstan serviciile speciale „au dispărut” este cu atât mai mare, cu cât se știe că Kazahstanul este un stat „cu elemente greu de negat că sunt elemente de dictatură în multe domenii”. „Este greu de imaginat că ar fi posibil ca serviciile speciale – și noi vedem cine a condus aceste servicii – să dispară peste noapte”, a specificat expertul. În opinia sa, cel mai mult era nevoie ca serviciile speciale să se manifeste „la începutul procesului”. Prin statutul lor ele au misiunea „de a preveni, de a informa conducerea. nu neapărat de a contracara”, a menționat Valeriu Ostalep.
În contextul „lipsei serviciilor speciale atunci când este nevoie de ele”, Valeriu Ostalep a făcut referire și la cazul Republicii Moldova. În contextul celor mai mari probleme cu care s-a confruntat societatea moldovenească începând cu 7 aprilie 2009, serviciile speciale nu și-au îndeplinit misiunea. Atât în cazul 7 aprilie, în cazul furtului miliardului, în cel al capturării statului. „Au fost parte componentă la procedura de capturare a statului?”, s-a întrebat expertul, adăugând: „pentru ce ne (mai, n.r.) trebuie ei în acest caz?”. „Este o problemă că atât deputații, cât și conducerea țării, nu au expertiză. Iar serviciile speciale foarte repede se transformă în cameleoni, se camuflează lângă noua guvernare și de obicei se străduie să nu-i atingă” – pentru a evita un audit.
În același timp, Valeriu Ostalep este preocupat de „subiectul exceselor serviciilor speciale în statele din spațiul post-sovietic”, care „trebuie să se afle pe agenda și sub controlul parlamentar și al societății”. „Serviciile secrete, serviciile speciale în spațiul post-sovietic, practic în majoritatea statelor, sunt nu doar un simbol, dar și un izvor de instabilitate, provocări și multe probleme, despre care oamenii nu-și dau seama că sunt inspirate de acolo”, a specificat Valeriu Ostalep.
Dezbaterea cu genericul „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova” a fost ediția a 221 din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” a IPN, organizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.