Ieșirea profesorilor 60+ din sistem riscă să genereze un deficit deloc neglijabil, opinii

Ponderea cadrelor didactice cu vârsta de 60 de ani și peste, în care sunt cuprinse toate cadrele didactice aflate în pragul pensionării, s-a majorat cu 2% comparativ cu anul de studii 2018/19, constituind 20,1%. Ieșirea acestor persoane din sistem riscă să genereze un deficit de cadre didactice deloc neglijabil, atenționează fostul ministru al educației, Corneliu Popovici, citat de IPN.

Din numărul total de cadre didactice, ponderea persoanelor cu vârsta de sub 30 de ani a constituit 8,7%, înregistrând o diminuare cu 1,5% comparativ cu anul de studii 2018/19. „Astfel, în anul de studii 2021/22, cadrele didactice din învățământul primar și secundar general constituie 26,5 mii persoane (sau cu 1,5% mai puțin față de anul de studii precedent și cu 4,2% mai puțin față de anul de studii 2018/19)”, a precizat Corneliu Popovici pe pagina sa de Facebook.

Datele prezentate arată că „anual scade numărul cadrelor didactice și crește constant deficitul de profesori, atingând cota de 2 350 de cadre lipsă”. Această lipsă este mult mai pronunțată în mediul rural și în orășele din raioanele țării.

La Ministerul Educației nu există încă un secretar de stat pe domeniul Educației, care să poată comenta datele prezentate. În Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, din cadrul Ministerului Educației, „nu avem acum, la moment, la evidență o astfel de politică (a resurselor umane din domeniul educațional la nivel național, n.r.). Când politicile sunt elaborate, ele vin pentru expertizare la noi, ca să corespundă cerințelor respective, să corespundă altor acte normative sau documente de politici”, a menționat pentru IPN Tudor Cojocaru, șeful Direcției.

Cauzele exodului tinerilor din sistemul educațional nu țin numai de salariile mici. „E vorba și de statutul pedagogului în societate, de atitudinea părinților față de școală, de comportamentul și libertatea care a fost dată elevilor, restricțiile impuse pedagogelor în relația cu elevii. „Noi nu suntem roboți, suntem factor uman, care avem emoții în primul rând”, a menționat pentru IPN directoarea interimară a Liceului teoretic cu profil de arte „Mihail Berezovschi” din capitală, Ana Eremei-Berezovschi. „Absolvenții noștri nu vor să meargă în pedagogie. Ei vor un lucru sigur, ușor, plăcut, unde să nu fie învinuiți de o mulțime de probleme și păcate. Un învățător poartă o răspundere enorm de mare. Vorbind despre activitățile pe care trebuie să le exercite într-o instituție de învățământ, „unui cadru didactic nu îi revine doar strict instruirea copilului, dar și siguranța lui, crearea unor condiții, a atmosferei, a mediului în care se află elevul și care trebuie să fie confortabil, educația. Nu mai vorbim de toată documentația, care trebuie completată zilnic, la timp. Și încă să fie în starea fizică și psihică perfectă în fața copiilor. Probabil din cauza aceasta fug tinerii din învățământ. Ar fi indicat ca sarcina să fie divizată – să nu fie totul pe umerii cadrului didactic, dar să existe o echipă întreagă pentru educația copiilor”, a remarcat managerul.

Directoarea a mai spus că statul trebuie să susțină tinerii pedagogi. În afară de salarii decente, să-i susțină cu spațiu locativ, cu condiții de trai în țară, ca să nu fie nevoiți să plece peste hotare. „Pedagogul să aibă unde ieși seara, să aibă ce pune pe masă, să aibă cu ce să se îmbrace, ca să meargă la școală, pentru că sunt cadre didactice care au o vestimentație mai modestă decât elevii lor”.

Ministerul Apărării își propune ca, până în 2028, cel puțin 60% din zonele prioritare ale infrastructurii critice să fie protejate cu sisteme de detectare și neutralizare a dronelor. În prezent, susțin autoritățile, acoperirea cu astfel de sisteme este limitată. Prevederea se regăsește în Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, transmite IPN.

Potrivit documentului, Armata Națională va fi modernizată prin dezvoltarea capacităților de supraveghere, radiolocație și avertizare timpurie, precum și prin dotarea cu sisteme anti-dronă. Sunt prevăzute și modernizarea comunicațiilor militare, a sistemelor de comandă și control, precum și consolidarea securității cibernetice.

Programul prevede și creșterea mobilității militare, prin dezvoltarea capacităților logistice, medicale și de transport pentru deplasarea rapidă a forțelor.

Până în 2028, Guvernul intenționează să finalizeze tabăra militară de la Băcioi și să modernizeze cel puțin 18 obiective militare. Tot până atunci, structura de radiolocație și avertizare timpurie ar urma să atingă un nivel de dotare tehnică de cel puțin 35% și un grad de asigurare cu personal de minimum 55%.

În domeniul rezilienței naționale, autoritățile își propun operaționalizarea integrală a Registrului de stat al resurselor de apărare și digitalizarea evidenței resurselor umane, materiale și tehnice. De asemenea, vor fi organizate anual cel puțin două exerciții interinstituționale majore.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Ieșirea profesorilor 60+ din sistem riscă să genereze un deficit deloc neglijabil, opinii

Ponderea cadrelor didactice cu vârsta de 60 de ani și peste, în care sunt cuprinse toate cadrele didactice aflate în pragul pensionării, s-a majorat cu 2% comparativ cu anul de studii 2018/19, constituind 20,1%. Ieșirea acestor persoane din sistem riscă să genereze un deficit de cadre didactice deloc neglijabil, atenționează fostul ministru al educației, Corneliu Popovici, citat de IPN.

Din numărul total de cadre didactice, ponderea persoanelor cu vârsta de sub 30 de ani a constituit 8,7%, înregistrând o diminuare cu 1,5% comparativ cu anul de studii 2018/19. „Astfel, în anul de studii 2021/22, cadrele didactice din învățământul primar și secundar general constituie 26,5 mii persoane (sau cu 1,5% mai puțin față de anul de studii precedent și cu 4,2% mai puțin față de anul de studii 2018/19)”, a precizat Corneliu Popovici pe pagina sa de Facebook.

Datele prezentate arată că „anual scade numărul cadrelor didactice și crește constant deficitul de profesori, atingând cota de 2 350 de cadre lipsă”. Această lipsă este mult mai pronunțată în mediul rural și în orășele din raioanele țării.

La Ministerul Educației nu există încă un secretar de stat pe domeniul Educației, care să poată comenta datele prezentate. În Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, din cadrul Ministerului Educației, „nu avem acum, la moment, la evidență o astfel de politică (a resurselor umane din domeniul educațional la nivel național, n.r.). Când politicile sunt elaborate, ele vin pentru expertizare la noi, ca să corespundă cerințelor respective, să corespundă altor acte normative sau documente de politici”, a menționat pentru IPN Tudor Cojocaru, șeful Direcției.

Cauzele exodului tinerilor din sistemul educațional nu țin numai de salariile mici. „E vorba și de statutul pedagogului în societate, de atitudinea părinților față de școală, de comportamentul și libertatea care a fost dată elevilor, restricțiile impuse pedagogelor în relația cu elevii. „Noi nu suntem roboți, suntem factor uman, care avem emoții în primul rând”, a menționat pentru IPN directoarea interimară a Liceului teoretic cu profil de arte „Mihail Berezovschi” din capitală, Ana Eremei-Berezovschi. „Absolvenții noștri nu vor să meargă în pedagogie. Ei vor un lucru sigur, ușor, plăcut, unde să nu fie învinuiți de o mulțime de probleme și păcate. Un învățător poartă o răspundere enorm de mare. Vorbind despre activitățile pe care trebuie să le exercite într-o instituție de învățământ, „unui cadru didactic nu îi revine doar strict instruirea copilului, dar și siguranța lui, crearea unor condiții, a atmosferei, a mediului în care se află elevul și care trebuie să fie confortabil, educația. Nu mai vorbim de toată documentația, care trebuie completată zilnic, la timp. Și încă să fie în starea fizică și psihică perfectă în fața copiilor. Probabil din cauza aceasta fug tinerii din învățământ. Ar fi indicat ca sarcina să fie divizată – să nu fie totul pe umerii cadrului didactic, dar să existe o echipă întreagă pentru educația copiilor”, a remarcat managerul.

Directoarea a mai spus că statul trebuie să susțină tinerii pedagogi. În afară de salarii decente, să-i susțină cu spațiu locativ, cu condiții de trai în țară, ca să nu fie nevoiți să plece peste hotare. „Pedagogul să aibă unde ieși seara, să aibă ce pune pe masă, să aibă cu ce să se îmbrace, ca să meargă la școală, pentru că sunt cadre didactice care au o vestimentație mai modestă decât elevii lor”.

Agenția de presă IPN invită reprezentanții mass-media la dezbaterea publică la tema:

„Reforma APL: Ce modificări legislative sunt esențiale pentru implementarea cu succes a acesteia?”

Dezbaterea are loc joi, 23 iulie 2026, cu începere de la ora 12:00, în Sala de conferințe, str-la Teatrului, 2/2, etajul 3, Oficiul IPN.  

Participanți:  

  • Eremei Priseajniuc – expert în administrație publică
  • Alexandru Arsenie – expert în drept constituțional

Moderator:
Lilia Burakovski

Durata dezbaterii – 60 min.

Ultimele 15 minute jurnaliștii vor putea adresa întrebări participanților la dezbatere.  

De asemenea, dezbaterea poate fi urmărită on-line pe:
Canalul de Youtube al Agenției, pe pagina de Facebook IPN Agenție de presă și accesată ulterior în arhivă;

Jurnaliștii care vor opta să urmărească evenimentul online, pot adresa participanților întrebări, în timpul dezbaterii, prin intermediul paginii de Facebook a Agenției. Se va indica numele jurnalistului care adresează întrebarea și, după caz, denumirea organului de presă.  

Organele de presă pot utiliza înregistrările video ale IPN pentru realizarea propriilor produse media.  

E-mail[email protected]

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025