Alexandr Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”.

Într-o conferință de presă la IPN, unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”.

În privința lui Alexandr Stoianoglo au fost depuse mai multe sesizări. Pe 5 octombrie el urma să vină cu un raport în fața Consiliului Superior al Procurorilor. Conform procedurii, CSP urma să se pronunțe privind propunerea de începere sau neîncepere a urmăririi penale și să decidă dacă același procuror sau altul să conducă urmărirea penală. În cazul lui Stoianoglo, imediat a fost pornită urmărirea penală de către un procuror care a fost împuternicit doar să examineze plângerea depusă inițial, a explicat Victor Munteanu.
 

A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general. Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Alexandr Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, nici nu a dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-a făcut pe criterii politice.

Avocații au solicitat ca cele două cereri la CEDO să fie conexate și să fie examinate în regim de prioritate. 

Victor Munteanu califică drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite. Anume pentru a-l suspenda din funcție, au fost operate modificări la Legea cu privire la procuratură, foarte rapid, în perioada de vacanță, „cu o vădită tentă politică”, a menționat avocatul. Comisia de la Veneția a criticat graba cu care au fost promovate modificările legislative și a pus la îndoială necesitatea suspendării procurorului general, a mai spus Victor Munteanu.

Potrivit avocatului, Alexandr Stoianoglo continuă să fie privat abuziv de anumite drepturi, deși instanța de judecată i-a modificat măsura preventivă – din arest la domiciliu, în control judiciar. Din punctul său de vedere al avocatului, instanța a dispus restricții absurde, care nu se regăsesc în lege. De exemplu, interzicerea de a se prezenta la organele procuraturii, fiind sub anchetă. De asemenea, i s-a îngrădit dreptul de a comunica cu presa, de a participa la dezbateri publice.

Curtea blocului de pe strada Buiucani din capitală, unde a locuit regretatul artist Anatol Dumitraș, este în proces de amenajare. După organizarea locurilor de parcare și asfaltarea căii de acces, urmează crearea unui spațiu de joacă pentru copii și instalarea unei plăci comemorative dedicate în memoria artistului, transmite IPN.

Pretura sectorului Buiucani informează că, până în prezent, au fost amenajate pavajul din fața blocului locativ, trotuarele de acces și o platformă modernă pentru uscarea rufelor.

Lucrările vor continua cu plantarea arborilor și arbuștilor ornamentali, precum și cu instalarea mobilierului urban. La finalizarea proiectului, în curtea blocului va fi amplasată o placă comemorativă în memoria lui Anatol Dumitraș.

Anatol Dumitraș, compozitor și interpret de muzică ușoară, s-a stins din viață pe 14 iunie 2016, după o carieră de peste trei decenii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Alexandr Stoianoglo a depus două plângeri la CEDO

Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”.

Într-o conferință de presă la IPN, unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”.

În privința lui Alexandr Stoianoglo au fost depuse mai multe sesizări. Pe 5 octombrie el urma să vină cu un raport în fața Consiliului Superior al Procurorilor. Conform procedurii, CSP urma să se pronunțe privind propunerea de începere sau neîncepere a urmăririi penale și să decidă dacă același procuror sau altul să conducă urmărirea penală. În cazul lui Stoianoglo, imediat a fost pornită urmărirea penală de către un procuror care a fost împuternicit doar să examineze plângerea depusă inițial, a explicat Victor Munteanu.
 

A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general. Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Alexandr Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, nici nu a dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-a făcut pe criterii politice.

Avocații au solicitat ca cele două cereri la CEDO să fie conexate și să fie examinate în regim de prioritate. 

Victor Munteanu califică drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite. Anume pentru a-l suspenda din funcție, au fost operate modificări la Legea cu privire la procuratură, foarte rapid, în perioada de vacanță, „cu o vădită tentă politică”, a menționat avocatul. Comisia de la Veneția a criticat graba cu care au fost promovate modificările legislative și a pus la îndoială necesitatea suspendării procurorului general, a mai spus Victor Munteanu.

Potrivit avocatului, Alexandr Stoianoglo continuă să fie privat abuziv de anumite drepturi, deși instanța de judecată i-a modificat măsura preventivă – din arest la domiciliu, în control judiciar. Din punctul său de vedere al avocatului, instanța a dispus restricții absurde, care nu se regăsesc în lege. De exemplu, interzicerea de a se prezenta la organele procuraturii, fiind sub anchetă. De asemenea, i s-a îngrădit dreptul de a comunica cu presa, de a participa la dezbateri publice.

Rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate în ultimii ani în Chișinău sunt prezentate într-o expoziție vernisată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Vizitatorii pot vedea vestigii, documente de cercetare, fotografii și reconstituiri istorice care ilustrează evoluția capitalei, transmite IPN.

Expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului” valorifică cercetările realizate cu sprijinul financiar al Primăriei Chișinău. Investigațiile au fost efectuate de echipa de arheologi a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, coordonată de profesorul Sergiu Musteață, în cadrul unui proiect gestionat de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare.

Cercetările au vizat mai multe zone cu valoare istorică din capitală, printre care apropierea fostei case a mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, zona Pieței Vechi, Turnul de Apă și mai multe lăcașuri de cult din centrul istoric și cartierul Visterniceni. Totodată, arheologii au investigat un tumul din sectorul Botanica și o așezare din perioada Hallstattului timpuriu.

În urma investigațiilor au fost elaborate Repertoriul și harta arheologică a municipiului Chișinău, iar baza de date a cadastrului arheologic municipal a fost completată cu noi informații.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei până pe 30 noiembrie.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025